Vă vine să credeţi sau nu, România a fost inclusă în acest an, pentru prima dată, într-un clasament al celor mai dezvoltate 57 de pieţe financiare, realizat de Forumul Economic Mondial, ocupând locul 44. Există însă şi un aspect mai puţin plăcut în această veste. România a primit cel mai slab punctaj posibil (3,05 puncte, pe o scară de la unu la şapte) la capacitatea pieţei de apărare împotriva fondurilor speculative. Alături de România, în acest an a fost inclus în raportul “Dezvoltare financiară 2010” şi Marocul. România a fost evaluată cel mai bine la mediul de afaceri (4,74 puncte) şi climatul instituţional (4,47 puncte), ocupând la ambele categorii locul 26. Piaţa românească a obţinut rezultate mai slabe la stabilitate financiară (locul 50, cu 3,77 puncte), servicii financiar-bancare (locul 56, cu 2,11 puncte), servicii bancare nefinanciare (53, cu 1,44 puncte), pieţe financiare (40, cu 1,85 puncte) şi acces la finanţare (40, cu 3,01 puncte). Statele Unite au redevenit lider în acest an, recuperând prima poziţie pierdută anul trecut în favoarea Marii Britanii (locul doi în acest an). În privinţa capacităţii pieţei financiare de a se proteja împotriva intrărilor şi ieşirilor de fonduri speculative, România a primit punctaj minim posibil, respectiv 1. Din cele 57 de ţări analizate, 23 au obţinut mai puţin de două puncte. Din Europa Centrală şi de Est, cel mai vulnerabilă la fondurile speculative este România, urmată de Slovacia (1,3 puncte), Polonia (1,33 puncte), Ungaria (1,43 puncte), Ucraina (1,51 puncte), Cehia (1,59 puncte) şi Rusia (1,7 puncte). Singurul stat care a obţinut maximum de puncte, şapte, la capacitatea de apărare a pieţei împotriva fondurilor speculative este Marea Britanie. Indicele dezvoltării pieţelor financiare a fost realizat în funcţie de şapte indicatori: climatul instituţional, mediul de afaceri, stabilitatea financiară, servicii financiar-bancare, servicii financiare nebancare, pieţe financiare şi acces la finanţare. Indicatorul privind puterea de apărare a pieţei financiare include trei indici, respectiv bază de investitori, pieţe de credit interne şi pieţe valutare interne. Dacă la primele două categorii România a obţinut 1,6 şi 1,52 puncte, la pieţe valutare interne a fost evaluată doar cu un punct, minim posibil.