Implementarea criptomonedelor va fi, până la urmă, o decizie a politicului. Arbitrul pieței financiare, ASF, poate doar să sublinieze plusurile (transparență, reziliență la fraudă, imunitate la inflație, comisioane mici) și minusurile (zero control, nu intră sub incidența legilor de protecție a consumatorilor și prevenire a spălării de bani). De subliniat că multe state le-au respins categoric (Germania, Elveția, Japonia, Hong Kong), în principal pentru că au deja sisteme bancare solide și economii dezvoltate. Altele, precum Rusia, au adoptat criptomonedele, iar altele, precum Marea Britanie, testează terenul. Ce va face România? Nu se știe, încă.
CINE ȘI DE CE Implementarea criptomonedelor este, până la urmă, o decizie politică, iar statele care au recurs la ele doresc să aibă probabil o supapă pentru problemele economice cu care se confruntă, cum ar fi inflaţia în creștere, sau să ocolească anumite sancţiuni economice, spune vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Gabriel Grădinescu, într-un comunicat remis cotidianului Telegraf Constanța - „La nivel internaţional întâlnim o serie de state care au implementat criptomonedele (Tunisia, Venezuela, Senegal, Insulele Marshall şi, mai nou, Rusia. De asemenea, sunt state care au respins utilizarea lor (Germania, Japonia, Elveţia, Hong Kong, Estonia, Ecuador şi Mexic). Sunt şi ţări care experimentează cu ele (Marea Britanie, Israel, Suedia, Canada şi Thailanda). Poziţia statelor în funcţie de mai mulţi factori. Implementarea sau nu a cryptoasse-urilor este, până la urmă, o decizie politică. Pe de altă parte, ţările care nu se simt confortabil, cel puţin până în prezent, cu criptomonedele sunt cele puternic dezvoltate economic, care au un sistem bancar stabil şi care nu simt nevoia de schimbare sau de a avea un sistem alternativ pentru decontări. Statele din cea de-a treia grupă, care experimentează sistemul crypto, sunt conştiente că acesta se va dezvolta şi doresc să-l controleze cel puţin din punct de vedere fiscal, căutând metode de impozitare a tranzacţiilor“. În opinia oficialului ASF, printre punctele tari ale criptomonedelor se află transparenţa, faptul că sunt greu, dacă nu imposibil, de fraudat, deoarece registrul de tranzacţii şi toate conturile sunt copiate în sute de mii de locuri diferite, nu sunt afectate de inflaţie, iar comisioanele percepute sunt foarte mici. Grădinescu amintește, însă, şi de punctele slabe: identitatea nu se face cunoscută decât printr-un cod, unele criptomonede nu sunt deloc transparente şi sunt folosite în scopuri oculte, nu sunt supuse controlului autorităţilor guvernamentale şi bancare şi nu intră sub incidenţa legilor de protecţie a consumatorilor sau de prevenire şi spălare a banilor.
VOLATILITATE MARE Potrivit datelor ASF, începând cu 2009 au fost emise peste 2.000 de criptomonede, în prezent capitalizarea totală a lor fiind de aproximativ 110 miliarde euro, în scădere, de la un vârf de peste 700 miliarde euro, în ianuarie 2018. „Practic, în 2018, piaţa criptomonedelor a cunoscut o implozie, Bitcoin, cea mai cunoscută dintre ele, înregistrând o pierdere de peste 75% (de la un maxim de aproximativ 20.000 dolari la 11 decembrie 2017 până la o valoare actuală de circa 4.000 dolari). Bitcoin reprezintă peste jumătate din capitalizarea totală (raportată) a pieţei de profil; primele cinci criptomonede reprezintă 75% din piaţă“, mai spune Grădinescu. În ceea ce priveşte piaţa de capital din România, el punctează că înfiinţarea şi consolidarea Contrapărţii Centrale reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale ASF - „Ar aduce un plus de credibilitate pieţei de capital din România şi ar fi un factor hotărâtor în dezvoltarea produselor derivate. Pentru noi, instituţia Contrapărţii Centrale reprezintă o cărămidă pusă la temelia pieţei de capital. Sunt voci care susţin că utilizarea tehnologiilor Blockchain ar face inutilă Contrapartea Centrală. Nimic mai greşit. Considerăm că cele două pot fi complementare“.
DOAR PENTRU AVANSAȚI La nivelul ASF au fost emise avertizări cu privire la tranzacţionarea CFD-urilor pe criptomonede (investiţii speculative extrem de riscante) - „Am atras atenţia investitorilor cu privire la volatilitatea preţurilor criptomonedelor, la riscurile aferente, la transparenţa preţului activelor şi la nivelul comisioanelor“.