DISPREŢ În timp ce românii mor îngheţaţi în propriile case din cauza indolenţei autorităţilor centrale, care nu fac nimic pentru a-i scoate de sub zăpadă, partidele Coaliţiei stau bine mersi la căldură şi dezbat orice alte probleme decât cele reale ale românilor care i-au ales. De ce să se ducă reprezentanţii Coaliţiei să pună mâna pe lopată şi să ajute la deszăpezirea românilor ale căror case au fost acoperite de zăpadă când este mult mai simplu să participe la o ceremonie precum cea de ieri, de la Palatul Parlamentului, ceremonie privind protocolul politic referitor la ratificarea de către România a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare. Au participat numai liderii Coaliţiei de guvernare, cei ai Opoziţiei refuzând invitaţia, întrucât preferă să dezbată tema înainte de a o semna. Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a declarat ieri că nu este nicio problemă şi “nu pierdem trenul” dacă documentul nu e semnat pe 1 martie, aşa cum a încercat să inducă ideea, la începutul săptămânii, preşedintele Traian Băsescu. “Dacă nu se semnează acordul la 1 martie nu pierdem trenul pentru totdeauna. Există o prevedere în tratat, la sfârşit, la articolul 15, care spune că tratatul va rămâne deschis pentru aderare ţărilor din UE. Cu alte cuvinte, nu este un tratat închis. Este un tratat care rămâne, clar, deschis, chiar dacă nu s-ar semna în luna martie”, a declarat Năstase.

ALIATUL FUNCŢIILOR Liderul UNPR Gabriel Oprea a declarat că tratatul privind stabilitatea fiscală are în UNPR un puternic aliat. Poate ar fi fost mai bine dacă românii năpăstuiţi de căderile masive de zăpadă ar fi avut în UNPR un aliat puternic. De fapt, atât UNPR cât şi PDL, UDMR şi parlamentarii minorităţilor sunt mult mai îngrijoraţi de funcţiile şi conturile lor bancare decât de problemele românilor. Revenind la Adrian Năstase, acesta a afirmat că ratificarea acordului de către România nu se face obligatoriu prin modificarea Constituţiei, fiind posibilă şi adoptarea unei legi ordinare. “Nu suntem o ţară bananieră, avem proceduri. Pentru România, ratificarea tratatului nu pune niciun fel de problemă, este vorba despre un tratat interguvernamental. Constituţia spune foarte clar şi legea privind tratatele arată foarte clar că este vorba de o lege ordinară. Deci ratificarea se va face printr-o lege ordinară”, a mai spus Năstase. Liderul deputaţilor PSD, Mircea Duşa, afirmă că parlamentarii USL sunt dispuşi să deschidă un dialog pe Tratatul de stabilitate, dar nu vor renunţa la greva parlamentară.

Un tratat ademenitor, dar injust şi nerealist

Analistul economic Ilie Şerbănescu este de părere că, deşi Tratatul este foarte “ademenitor”, el este injust şi nerealist şi doar statele care nu vor respecta interdicţiile pe care le conţine se vor mai putea dezvolta: “Tratatul este ademenitor, dacă nu chiar apetisant, ca soluţie pentru criza datoriilor şi chiar şi pentru problema euro, iar pentru România eu nu văd decât un singur motiv serios pentru acest pact fiscal, dincolo de teorii: dacă va fi mai mic deficitul, va fi mai puţin de furat”. În opinia lui Şerbănescu, acest pact este \"complet injust\" pentru că Germania, de exemplu, s-a dezvoltat folosind instrumentul deficitului bugetar şi acum ea le interzice altor state acest lucru. “Asta se numeşte colonialism. Apărarea economiei naţionale nu mai este posibilă. Statele dezvoltate ale UE au făcut-o 50 de ani, apoi s-a interzis. Singurele ţări care se mai dezvoltă sunt cele care nu respectă aceste interdicţii într-un fel sau altul, mai deştept sau mai puţin deştept”, a mai spus Şerbănescu.

Răspuns limitat la evenimente neprevăzute

Fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu a declarat că Tratatul de Stabilitate şi convergenţă are un caracter restrictiv şi limitează “dimensiunea de contraciclicitate” la nivelul unei economii naţionale în cazul unui şoc advers precum inundaţiile. Dăianu a subliniat că deficitul structural de 0,5% care ar putea fi impus prin acest document va bloca anumite decizii ale statelor. “Uitaţi ce se întâmplă cu iarna asta... inundaţii, se mai poate întâmpla şi altceva. Ce faci? Nu poţi să spui: “Ştiţi că noi avem un tratat, nu avem voie să depăşim deficitul””, a declarat Dăianu. El a precizat că zona euro a devenit un coşmar. “Eu am convingerea că Grecia, dacă nu ar fi fost în zona euro, nu ar fi ajuns în situaţia de acum, ar fi fost penalizată din timp de pieţe”, a susţinut Dăianu. El a arătat, făcând aluzie la România, că dacă se doreşte aderarea la euro, trebuie, în primul rând, ca “zona euro să funcţioneze” pentru că oricum “ne doare capul din cauza problemelor interne”.

România cheltuieşte ineficient banii publici

Şeful Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat că România trebuie să folosească eficient banii publici pentru atingerea ţintei de 3% deficit structural: “O soluţie e să îmbunătăţim eficienţa cheltuirii banilor publici. Dacă ne uităm la partea de investiţii, între 2001 şi 2010 România a avut cea mai mare alocare din PIB din UE la capitolul de investiţii, dar ,cu toate acestea, România are cea mai proastă infrastructură din Europa”. Şeful Consiliului Fiscal a mai spus că cel mai puternic “levier” al României, în contextul adoptării Tratatului Fiscal, este absorbţia fondurilor europene. “Absorbţia fondurilor europene este esenţială, pentru că un leu absorbit, bani europeni, poate mobiliza 20 de lei cheltuieli bugetare. Este ridicolă orice încercare de finanţare de la buget a unui proiect. Nu am niciun argument raţional pentru care un proiect care poate să fie finanţat din fonduri UE să îl finanţez din fonduri bugetare proprii”, a declarat Dumitru. El a adăugat că vede o perioadă “nefastă la orizont” dacă România nu atrage fonduri europene.