Primele semne de contracţie economică în 2009 s-au făcut simţite şi au fost confirmate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Creşterea economică va fi negativă în primul trimestru şi s-ar putea plasa între minus 2% şi minus 3%, evaluările fiind făcute în funcţie de evoluţia din prima parte a anului a principalelor componente ale PIB, a declarat preşedintele CNP, Ion Ghizdeanu. \"Rezultatele din luna ianuarie confirmă evaluările privind evoluţia negativă din primul trimestru. Creşterea economică din primele trei luni va fi negativă, de minus 2% - minus 3%\", susţine Ghizdeanu, fără să ofere şi date privind creşterea economică estimată pentru întregul an. Institutul Naţional de Statistică (INS) a început să calculeze PIB trimestrial din 1998, iar cea mai mare contracţie, de 6,6%, a fost înregistrată în primele trei luni ale acelui an. Din 2000, România a avut, în fiecare trimestru, creştere economică pozitivă. Rata de creştere economică a încetinit brusc în ultima parte a anului trecut, de la 9,2%, în trimestrul trei, la 2,9%, în ultimul trimestru, pe fondul reducerii cererii interne cu 1,3%, comparativ cu acelaşi trimestru din 2007, cauzată în principal de scăderea cu 2,8% a consumului final total. În luna ianuarie a anului curent, exporturile au scăzut cu 12,9%, comparativ cu luna similară din 2008, la valori exprimate în lei (24,3% la valori exprimate în euro), iar importurile au coborît cu 28,2%, la valori exprimate în lei (37,4% la valori exprimate în euro), potrivit datelor INS. De asemenea, producţia industrială a scăzut cu 12,1% faţă de prima lună a anului precedent, iar resursele de energie primară cu 22,9%. Săptămîna trecută, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a afirmat că estimează pentru 2009 o creştere economică cuprinsă între de -1% şi +1,5%, sub prognoza avută în vedere la construcţia bugetului pentru acest an, de 2,5%. Preşedintele Traian Băsescu a admis, marţi, pe un post de televiziune, că România ar putea înregistra o contracţie economică mai mare de -1%.

România a mai trecut prin două recesiuni extreme după 1990

Economia României are şanse mari să sufere în 2009 o involuţie echivalentă cu nivelul recesiunii din urmă cu cel puţin 10 ani, care a fost atît de gravă la acea vreme încît a persistat aproape trei ani, din 1997, pînă în 1999. Respectînd rigorile analizei economice, trebuie menţionat faptul că recesiunea prelungită şi extremă se numeşte depresiune economică şi se caracterizează printr-o restrîngere majoră a producţiei industriale, a investiţiilor şi schimburilor comerciale, o creştere neobişnuită a ratei şomajului şi a preţurilor mărfurilor şi tarifelor serviciilor (hiperinflaţie) şi, în consecinţă, înregistrarea unei rate negative semnificative a PIB-ului timp de cel puţin două trimestre. În perioada 1997-1999, producţia fizică industrială a înregistrat rate anuale negative de creştere, scăderea cumulată fiind de 22,0% la sfîrşitul anului 1999, în raport cu 1996. De asemenea, PIB-ul a scăzut an de an, rata negativă de creştere ajungînd la minus 11,7% în 1999, comparativ cu 1996. Strict legat de PIB-ul lui 1999, statisticele reamintesc că, în trimestrul I, acesta a fost de -3%, în trimestrul II, de -1,3%, în trimestrul III, de -0,7%, iar în trimestrul IV, de -0,3%. Hiperinflaţia s-a instalat, rata medie anuală a inflaţiei urcînd de la ±38,8% în 1996, la ±154,8% în 1997. Cîştigul salarial real s-a diminuat foarte mult, în cei trei ani scăderea cumulată fiind de minus 27,7% în raport cu anul 1996. Mai trebuie spus că România a mai avut o recesiune extremă şi anterior lui 1997, respectiv în anii 1991-1992.