În 2011, Guvernul va apela la o combinaţie între reducerea personalului din sectorul public, diminuarea salariilor şi săptămâni libere fără plată, pentru a nu menţine şi anul viitor tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, crede economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. \"Eu nu am vorbit de concediere (a unui număr important de bugetari - n.r.), ci despre o combinaţie între câte o săptămână liberă pe lună, o concediere şi o reducere de salarii. Deci o combinaţie între aceste trei măsuri. Şi cred că până la urmă tot aici se va ajunge, oricine poate face un calcul: dacă avem 1,35 milioane de bugetari, ca să se ajungă la un număr de bugetari care să compenseze o reducere de 25% a salariilor, puteţi să faceţi socoteală câţi oameni trebuie să plece pentru ca salariile să revină unde erau înainte de reducerea cu 25%. Este foarte simplu, reduceţi cu un sfert acel număr. (...)\", a declarat Lazea, explicând că limitarea reducerii de 25% a salariilor din sectorul bugetar doar la acest an este posibilă doar prin adoptarea altor măsuri.

CINE ARE DREPTATE? Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, mai diplomat, aşa cum a demonstrat deja în nenumărate rânduri, a declarat că, dacă vor fi concediaţi 70.000 de bugetari, salariile la stat ar putea creşte anul viitor diferenţiat, în funcţie de poziţia din grila salarizării unice, cu 5, 10, 15%, media fiind de 7%. El a explicat că autorităţile s-au angajat în acordul cu FMI să reducă numărul angajaţilor din sistemul public de la 1,36 milioane la 1,29 milioane, pentru a se încadra în cheltuielile salariale stabilite pentru 2011. Pe de altă parte însă, tot ministrul a afirmat că peste 100.000 de oameni vor trebui să iasă din sistemul bugetar pentru ca România să se încadreze în cheltuielile salariale convenite cu FMI. Amintim că cifra indicată de FMI pentru disponibilizare este de minimum 125.000 de bugetari!

CÂT DESPRE ÎMPRUMUTUL „ISTORIC”... Valentin Lazea a afirmat că România trebuie să convingă pieţele de capital şi investitorii străini că poate să-şi aducă în ordine problemele fiscale pe care şi le-a creat, în condiţiile în care este dependentă de finanţarea externă. \"Vreau să vă spun că ceea ce este acceptabil în cazul statelor mari, respectiv datorii publice de 70-80% din PIB, cum este cazul în Anglia sau SUA, nu se acceptă de către investitorii străini pentru statele emergente, cum este România. Pentru acest gen de ţări cum este România deja la datorii publice de 25-30% din PIB începe să sune clopoţelul, şi noi suntem în apropierea acestui prag\", a continuat economistul. El a spus că statele dezvoltate au dovedit de-a lungul istoriei că îşi rambursează datoriile şi de aceea sunt creditate şi la niveluri foarte mari ale datoriei publice. \"De aici şi acest neo-keynesianism, care este acum valabil în SUA, care spune că „pompăm bani, creştem datoria publică pentru că noi suntem solvabili oricând”. Statele mici, emergente, nu îşi pot permite acest lux. Şi aici trebuie înţeles că o politică fiscală laxă, care să crească şi să adauge la datoria publică, nu este percepută pozitiv de către pieţele internaţionale care nu le văd capabile să se ţină de cuvânt şi să-şi ramburseze la timp împrumuturile\", a declarat Lazea.