Decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) este: România îşi menţine trupele în Irak. Anunţul a fost făcut de şeful statului, la sfîrşitul şedinţei de ieri, una atipică. El a precizat că în favoarea propunerii liberale, ca România să-şi retragă trupele din Irak, s-au pronunţat doar premierul Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul Apărării, Teodor Atanasiu. Traian Băsescu a explicat că ministrul liberal al Apărării a prezentat CSAT un document referitor la trupele româneşti din teatrele de operaţiuni din Afganistan şi Kosovo şi că în cazul Irakului figurau doar 20 de militari. Băsescu a dat de înţeles că ministrul a venit la şedinţă cu temele nefăcute, drept care l-a păsuit preţ de 30 de minute pentru a aduce toate documentele necesare discutării problemei trupelor aflate în teatrele de operaţiuni din străinătate. El a adăugat că a solicitat fundamentarea propunerii semnate de premier, avînd în vedere că negocierile privind prezenţa în Irak au început în martie 2006, în baza unui mandat semnat de ministrul Apărării pentru echipa de negociere a Statului Major General. El a amintit că ultima etapă a acestor negocieri a avut loc la Londra, în 23 iunie, România angajîndu-se să menţină în Irak 628 de militari, ceea ce înseamnă retragerea unui detaşament de geniu şi a două grupe de poliţie militară. Şeful statului a spus că, în contextul existenţei acestui mandat şi a unui acord între părţile română - italiană - britanică privind dimensiunea trupelor româneşti în Irak, propunerea de retragere este greu justificabilă şi nu creează decît impresia unei lipse de coerenţă în politica externă şi în cea militară. Băsescu a explicat că CSAT a aprobat documentul care prezintă disponibilităţile armate ale României, în 2007, pentru teatrele de operaţiuni militare din străinătate. El consideră că documentul reflectă în mod pozitiv obligaţiile asumate cînd ţara noastră a devenit stat NATO, conform cărora, pînă la 1 ianuarie 2007, trebuie să aibă un anumit potenţial de punere la dispoziţie a forţelor terestre, aeriene şi navale în eventuale operaţiuni unde Alianţa hotărăşte să intervină. Băsescu s-a declarat îngrozit că "ataşaţii militari români din toate ambasadele au fost informaţi, joi, despre retragerea României din Irak şi despre nevoia de a comunica contactelor din statele unde sînt acreditaţi acestă posibilitate". El şi-a exprimat speranţa ca acţiunea iniţiată de Tăriceanu şi Atanasiu să fie remediată prin intervenţia promptă a ministrului de Externe, Mihai Ungureanu. Preşedintele a refuzat să precizeze dacă documentul fusese semnat de ministrul Apărării: "Am solicitat iniţiatorilor propunerii să prezinte CSAT o analiză a consecinţelor politice ale retragerii intempestive din Irak. Această analiză nu a fost făcută, nu a fost prezentată. Am cerut şi o analiză a efectelor în cooperarea militară a României cu statele partenere în operaţiunea Irak Freedom. Nici această analiză nu a fost făcută şi nu a putut fi prezentată". Băsescu i-a cerut lui Tăriceanu să precizeze dacă a avut discuţii cu membrii Guvernului pe tema poziţiei exprimate, acesta răspunzînd că nu a făcut acest lucru, nefiind obligat. "Ministrul Apărării a precizat că acest lucru nu se poate face în Guvern, pentru că nu toţi membrii Guvernului au certificat ORNIS. Întrebarea este, atunci, toţi membrii PNL au certificat ORNIS?", s-a întrebat şeful statului. Preşedintele a menţionat că nu i-a solicitat ministrului Apărării să îşi dea demisia, scopul acestei şedinţe a CSAT fiind adoptarea unui document privind disponibilitatea prezenţei militare a României pe plan internaţional în 2007. În discursul său, preşedintele l-a criticat dur pe premier şi a sugerat faptul că Atanasiu a încălcat legea. Şeful statului consideră că solicitarea liberală a fost făcută fără nicio consultare prealabilă nici cu aliaţii străini, nici măcar cu membrii Guvernului. În plus, el este convins că un astfel de demers prejudiciază relaţiile internaţionale ale României. Acuzaţiile preşedintelui au constituit subiectul unei conferinţe de presă susţinută de Tăriceanu şi Atanasiu la sediul PNL, cîteva ore mai tîrziu.