Un semnal de alarmă foarte real este tras de vicepreședintele Institutului Cultural Român (ICR) Mihaly Nagy, care pledează pentru reluarea dialogului cu literatura țărilor din preajma României, prin intermediul traducerilor. "De multe ori știm mult mai bine ce se întâmplă în literatura anglo-saxonă, în literatura spaniolă și știm prea puțin ce se întâmplă în jurul nostru. Această problemă de a cunoaște literatura din jurul României nu este numai în relația cu Ungaria. Nu știm ce se întâmplă în Bulgaria. Nu putem să spunem că nu știm nimic, dar nu prea avem contacte strânse. Nu știm ce se întâmplă în Cehia, în literatura poloneză. De aceea, trebuie să organizăm ateliere, dezbateri", a declarat joi vicepreședintele ICR, în cadrul conferinței "Bumerang cultural. Problematica traducerilor literare româno-maghiare și maghiaro-române".

El a menționat că până în 1990 aceste legături erau "foarte intensive".

"Până în '90, Editura Kriterion a avut un rol important în schimburile dintre literaturile română și maghiară, apoi, după ce această editură și-a redus activitatea, pur și simplu ne-am trezit că nu există o generație nouă de traducători sau, chiar dacă există, aceasta nu este una profesionistă, nu este educată", a declarat pentru Agerpres Mihaly Nagy. Potrivit vicepreședintelui ICR, scriitorii maghiari din România au publicat "foarte puțin" în ultima vreme în limba română. "Totuși, sunt foarte mulți scriitori contemporani maghiari din România care sunt premiați în străinătate, chiar sunt premiați de Uniunea Scriitorilor, dar sunt foarte puțin traduși și mai ales lipsește o antologie. Iar o instituție cum este ICR își atinge obiectul și scopul funcționării dacă răspunde la aceste întrebări, la aceste cerințe", a susținut Mihaly Nagy.

El a amintit buna colaborare a ICR pe această linie cu Institutul polonez, în 2014, cu Institutul Maghiar, în 2015, exprimându-și dezamăgirea că anul acesta nu s-a reușit o relație cu Institutul Ceh. "Vrem să reluăm aceste relații literare. Pentru că e foarte bine că suntem la Milano, la Torino, la Paris ori în Anglia sau în țările scandinave, unde literatura română are o foarte mare recunoaștere. De pildă, în Suedia. Repet. Dacă există această bună colaborare, de ce nu ar exista și cu literaturile din țările din jurul nostru? Pentru că prin literatură înțelegem gândirea altor popoare, cu ce probleme se confruntă ei. Prin indivizi înțelegem mai bine comunitatea", a spus Mihaly Nagy.

Întrebat de o viitoare deschidere a unei reprezentanțe a ICR la Moscova, Mihaly Nagy a declarat că problema nu ține de ICR, ci de o decizie la nivel guvernamental între cele două state. "Nu ne-am retras intențiile, ca să folosesc acest termen care nu este corect, dar nu depinde de ICR. Depinde de un alt context politic. Noi intenționăm în continuare. Chiar în acest an am avut mai multe evenimente muzicale și expoziționale pe care le-am finanțat. Am participat la Sankt Petersburg, am avut o colaborare foarte bună cu o galerie din Moscova. Deci legături culturale sunt și chiar sunt unele programe pe care le finanțăm prin ICR. Dar, repet, funcționarea unei asemenea instituții de cultură nu depinde de ICR, ci de contextul politic, de interesul Guvernului", a explicat vicepreședintele ICR.