Între ţările est-europene, la capitolul energie eoliană, România s-a mişcat cel mai repede, făcînd în doi ani ce n-a făcut Polonia în cinci, a declarat reprezentantul General Electric pentru Europa Centrală şi de Est, Rod Christie. \"În prezent, ţara unde am văzut cea mai multă activitate în energia eoliană este România. A introdus legislaţie, are un profil eolian foarte bun şi vedem acum că se construieşte cel mai mare parc eolian pe uscat din afara SUA\", a spus Christie. General Electric a anunţat, în luna septembrie, că va furniza încă 101 turbine eoliene pe lîngă cele 139 contractate anul trecut pentru a doua fază de dezvoltare a parcului Fîntînele-Cogealac din judeţul Constanţa. Turbinele sînt fabricate în Salzbergen, Germania, şi sînt ultima tehnologie în materie de eficienţă şi capacitate de conectare la reţeaua electrică. Parcul eolian de 600MW va fi gata în prima parte a lui 2011, a anunţat recent compania cehă CEZ, operatorul proiectului. Pe de altă parte, reprezentantul General Electric a atras atenţia că energia eoliană nu reduce dependenţa de gaz, deoarece parcurile eoliene de mare capacitate, ca cel din Constanţa, trebuie să fie dublate şi de centrale pe gaz, care să genereze electricitate atunci cînd nu bate vîntul. \"Cînd nu e vînt, producţia trebuie compensată cu o altă formă de energie, cele mai eficiente fiind centralele pe gaz, pentru că cele nucleare nu pot fi oprite şi pornite de la o zi la alta, iar cele pe cărbune poluează\", a precizat el. Ungaria şi Republica Cehă se mişcă şi ele destul de rapid la capitolul energii regenerabile, mai mult însă la capitolul biomasă şi eficienţă decît energie eoliană. Cu toate că CEZ este operatorul parcului din Dobrogea, în Cehia nu deţine nici un cîmp eolian. Toate cele trei ţări - Ungaria, Cehia şi România - au adoptat rapid legislaţie care să stimuleze investiţiile în energie regenerabilă, precum şi în eficientizarea producţiei şi consumului de energie electrică şi termică. \"Există mai multă energie eoliană în România, care a început abia cu doi ani în urmă, decît în Polonia, care a început acum 4-5 ani. Totul depinde de legislaţie, de voinţa politică în ce priveşte energia regenerabilă\", a spus Christie. Întrebat dacă vede posibile consecinţe ale situaţiei politice asupra sectorului energetic, reprezentantul GE a spus că \"poate avea un impact\". \"Stabilitatea politică e necesară. Dacă ai guverne succesive şi fiecare schimbă politica energetică, atunci nu e bine. O centrală de 800MW costă 400-500 milioane de euro şi odată instalată, nu mai poţi lua banii înapoi a doua zi. Aşa că îţi trebuie destulă încredere că vei putea amorsa investiţia în timp. Iar cînd soliciţi finanţarea, şi băncile vor să ştie dacă poţi să-ţi recuperezi banii, mai ales în vremurile acestea în care instituţiile financiare sînt foarte reticente la riscuri\", a explicat omul de afaceri. Pe de altă parte, Christie a spus că situaţia în România \"se îmbunătăţeşte\". \"Se pare că încep iar să intre finanţări pe piaţă. Aşa că vom anunţa în curînd probabil şi alte proiecte, pe măsură ce clienţii reuşesc să facă rost de bani\", a declarat Christie. Pe lîngă cele 240 de turbine eoliene contractate de la General Electric pentru parcul de lîngă Constanţa, multinaţionala mai are un contract semnat cu Petrom pentru o centrală de 800MW şi mai multe proiecte de centrale termo-electrice cu o eficienţă de aproape 90% în Bucureşti şi în apropiere.