România era, în 2005, pe locul patru în cadrul Uniunii Europene după ponderea economiei subterane, care reprezenta peste o treime (35,4%) din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit unui studiu publicat ieri de firma de consultanţă AT Kearney. În 2005, la o valoare a PIB de 79,587 miliarde euro, economia subterană era estimată la 28,174 miliarde euro, arată studiul realizat de AT Kearney şi profesorul Fridriech Schneider, expert în problematica economiei netaxate, care ia în calcul toate cele 27 de state membre ale UE, precum şi Croaţia, Norvegia, Elveţia şi Turcia. Economia subterană este formată din ansamblul activităţilor legale care sînt desfăşurate evitînd anumite reglementări. Aceasta are două componente, respectiv munca nedeclarată - care reprezintă două treimi din total - şi declararea unor niveluri mai mici privind afacerile sau salariile plătite. „Ţările care folosesc frecvent plata electronică, precum Marea Britanie şi Olanda, au procente mai mici de economie subterană decît statele cu niveluri scăzute ale folosirii plăţii electronice, precum Bulgaria şi România”, se mai arată în studiu. Cele mai mari procente din PIB reprezentate de economia subterană se înregistrau, în urmă cu patru ani, în Letonia (39,4%), Estonia (38,2%) şi Bulgaria (36,5%), în timp ce statele care controlau cel mai bine acest fenomen erau Austria, în care economia subterană reprezenta numai 9,3% din PIB, şi Marea Britanie, cu 10,3% din PIB. În valori absolute, pe primele locuri se situau Italia, cu o economie subterană de 348,5 miliarde euro, Germania (345,7 miliarde euro) şi Franţa (227,8 miliarde euro), acestea fiind însă şi printre cele mai mari economii ale continentului. „La o valoare estimată de 2.000 de miliarde euro, economia subterană din Europa este semnificativă, mergînd de la 10% din PIB în Marea Britanie, pînă la aproape 40% în unele ţări din Europa Centrală şi de Est. Guvernele şi-au stabilit obiective clare de reducere a acestui tip de activitate dar, din diverse motive, găsirea unei soluţii nu e o sarcină uşoară”, se mai arată în studiul realizat de AT Kearney. În studiu se evidenţiază că principalii factori care influenţează volumul economiei subterane sînt realizarea unor economii prin neplata tuturor taxelor, absenţa sentimentului de vinovăţie, precum şi riscul scăzut de detectare a celor care evită legea.