Un studiu comandat de Banca Mondială arată că indicatorii de sănătate în România au înregistrat o îmbunătăţire constantă în ultimul deceniu, dar procesul trebuie să continue, întrucît la multe capitole încă sînt mari decalaje faţă de celelalte state ale Uniunii Europene. Potrivit concluziilor studiului, deşi indicatorii de sănătate din România s-au îmbunătăţit în ultimii zece ani, mai rămîn încă serioase provocări, iar pentru realizarea de progrese, Guvernul va trebui să întreprindă noi acţiuni. Creşterea accesului la serviciile de sănătate ale populaţiei din zonele izolate şi cu acoperire insuficientă prin educarea publicului, facilitarea transportului şi încurajarea furnizorilor de servicii de sănătate să deschidă activităţi în zonele cu o slabă acoperire, reducerea poverii pe care o reprezintă cheltuielile de sănătate plătite direct - atît cele oficiale, cît şi cele neoficiale - şi punerea accentului pe serviciile preventive şi de asistenţă primară se numără printre priorităţile ce trebuie avute în vedere. Rezumatul studiului arată că ţara noastră va trebui să-şi modifice structura cheltuielilor pentru sănătate, mărind proporţia cheltuielilor de asistenţă primară şi ambulatorie. Strategia de raţionalizare a spitalelor constituie o excelentă foaie de parcurs pentru reducerea numărului de paturi pentru afecţiunile acute, trecerea la servicii mai puţin costisitoare de spitalizare de zi sau în ambulator şi crearea de noi modele de asistenţă medicală, în special de asistenţă socio-medicală şi pentru bătrîni, precum şi pentru populaţia din zonele izolate şi cele rurale. Schimbarea de accent de la serviciile pe bază de spitalizare la cele în ambulator va rezolva în parte problema lipsei de acces al anumitor grupuri vulnerabile de populaţie, în special în zonele rurale sărace, prin înlocuirea spitalelor mari cu modele alternative de asistenţă medicală cu precădere ambulatorie. „Este probabil ca prin aplicarea unei strategii de raţionalizare a spitalelor, să se obţină economii nete, dar numai după o perioadă de tranziţie de cheltuieli suplimentare”, se precizează în raportul studiului.

În concluzie, studiul precizează că pentru continuarea procesului de îmbunătăţire în domeniul sănătăţii, trebuie să se realizeze patru obiective fundamentale, respectiv asigurarea unui acces sporit; reducerea poverii cheltuielilor de sănătate pentru populaţie; orientarea cheltuielilor îndeosebi asupra măsurilor preventive şi asistenţei primare, precum şi îmbunătăţirea performanţei spitalelor şi a calităţii serviciilor de asistenţă medicală.