CREŞTERE DE TOP 5 România va avea o creştere economică de 1,6%, în 2013, cea mai ridicată din Uniunea Europeană după Letonia, Lituania şi Estonia, în vreme ce zona euro va înregistra al doilea an consecutiv de contracţie, iar întreaga Uniune Europeană va avansa cu numai 0,1%, potrivit estimărilor publicate vineri de Comisia Europeană. Astfel, PIB-ul Letoniei va creşte cu 3,8%, al Lituaniei cu 3,1%, iar al Estoniei cu 3%. Urmează România (1,6%), Malta (1,5%) şi Bulgaria (1,4%). Singurul stat din afara zonei euro care va scădea, în 2013, este Ungaria (-0,1%). În acelaşi timp, economia Cehiei va stagna, după o scădere cu 1,1% în 2012. Pentru Polonia, CE estimează o creştere de 1,2% în acest an, în fapt o încetinire puternică de la 2% anul trecut şi 4,3% în 2011. „În 2014, creşterea economică a României ar urma să ajungă la 2,5%”, potrivit Comisiei Europene, care a menţinut şi estimarea de deficit bugetar pentru ţara noastră - 2,4% în 2012, sub nivelul de 2,8% prognozat pentru zona euro şi mult sub indicatorul întregii Uniuni, de 3,4%. În acelaşi timp, economia zonei euro, principalul destinatar al exporturilor româneşti, îşi va continua declinul, „alimentând creşterea şomajului, în timp ce guvernele, consumatorii şi companiile vor menţine politicile de reducere a cheltuielilor”. Interesant este că estimarea pentru anul în curs s-a înrăutăţit - în noiembrie, executivul comunitar anticipa un avans cu 0,1%, în 2013. Totuşi, pentru 2014, CE mizează pe un avans cu 1,4% al zonei euro, o veste bună pentru toate economiile emergente dependente de relaţiile comerciale cu statele membre.

„PANZERUL” GERMAN, ÎN DIFICULTATE Piaţa muncii din Europa „este o preocupare majoră, întrucât rata şomajului (peste 12%) ar putea afecta serios perspectivele de creştere”, a comentat şeful departamentului economic al Comisiei Europene, Marco Butti: „Zona euro este împovărată de situaţia fragilă a finanţelor publice, de băncile vulnerabile şi de economia slabă. Dificultăţile economice se află în contrast cu evoluţia bună din pieţe, întrucât guvernele, băncile şi populaţia încearcă să-şi îmbunătăţească situaţia financiară fără să crească cererea de consum”. Drept urmare, Comisia a înrăutăţit chiar şi estimarea de creştere economică a Germaniei, de la 0,8% în noiembrie la 0,5%, din cauza impactului crizei datoriilor asupra exporturilor şi investiţiilor. Şi avansul Franţei, a doua mare economie din UE, va încetini, în 2013, de la 0,4 la 0,1%. „Se pot distinge unele semne de recuperare. Prognoza prevede o revenire la creştere moderată, pe fondul unui plus de încredere şi al unui sprijin mai puternic din partea economie globale”, a conchis Butti. El aminteşte însă că cererea de consum nu va reveni până în 2014, când va reprezenta principalul motor de creştere. Nu în ultimul rând, investiţiile vor avea un impact negativ în PIB, de 0,3%, urmând ca în 2014 să aducă o contribuţie de 0,4%.