Jurnaliştii de la agenţia rusă RIA Novosti au făcut referire, într-un documentar cu tema separatismului, denumit \"Focarele separatismului european\" şi la Transilvania, “regiunea românească care, între 1940 şi 1945, a aparţinut Ungariei, între 1919 şi 1939 a fost României, iar înainte de aceasta a făcut parte din Imperiul Austro – Ungar, şi unde ponderea etnicilor maghiari este de 45% din numărul total al locuitorilor”. Jurnaliştii ruşi susţin că Uniunea pentru Renaşterea Transilvaniei Ungare, înfiinţată în timpul lui Nicolae Ceauşescu, a organizat mai multe plebiscite pe tema autonomiei teritoriale, dintre care ultimul a avut loc la sfîrşitul lui martie 2007, în trei judeţe. Reprezentanţii agenţiei de presă rusă afirmă că maghiarii din cele trei judeţe se pronunţă pentru o autonomie maximă faţă de Bucureşti şi pentru relaţii independente cu Budapesta. Unul dintre cele mai importante cazuri de separatism european la care fac referire ruşii este Ţara Bascilor, din Spania. Potrivit ziariştilor ruşi, Ţara Bascilor reprezintă exemplul de \"separatism tradiţional\" european. O altă ţară inclusă de RIA Novosti în reportajul despre \"Focarele separatismului european\" este Franţa, care are o experienţă îndelungată în combaterea separatismului în Corsica. În Italia, separatismul se manifestă puternic în zona de nord, Liga Nordului insistînd pentru transformarea ţării într-o federaţie. Pe lista statelor cu probleme de separatism este inclusă şi Belgia, ţară care se află în pericol real de a se diviza între flamanzi şi valoni. Flamanzii vorbesc limba olandeză, iar valonii, franceza. Şi Danemarca se confruntă cu probleme de separatism, de aceea statul preferă să finanţeze anual teritoriul semiautonom cu 170 milioane de dolari pe an. Separatismul este prezent şi în Elveţia, unde Frontul de eliberare din Jura luptă de peste 30 de ani pentru separarea cantonului Jura de Confederaţie, potrivit documentarului.