O nouă soluţie marca Băsescu zguduie România: preşedintele a rezolvat problema salariilor mici sugerând poporului să-şi găsească un al doilea loc de muncă! Aplicabil în România? Mai complicat! Şi asta pentru că românii, în ciuda informaţiilor pe care Traian Băsescu le are, muncesc oricum mai mult decât europenii şi acceptă să facă ore suplimentare fără să fie plătiţi pentru a fi siguri că nu rămân şomeri în condiţiile actuale, în care cu greu se găseşte şi primul job. Exemplul dat de preşedinte miercuri a fost al unui profesor care ar lucra 16 ore pe săptămână în timp ce el, şeful statului, lucrează 16 ore într-o singură zi şi atrăgea atenţia că profesorul s-ar putea să fie plătit chiar mai bine decât el. \"Dânsul are 16 ore pe săptămână şi eu muncesc 16 ore pe zi. Dacă face socoteala, s-ar putea să constate că e mai bine plătit decât mine. Pe de altă parte, toţi avem posibilitatea să mai căutăm un job. (...) Primul responsabil de viaţa fiecăruia din noi suntem noi şi nu statul\", spunea Traian Băsescu. Profesorii l-au contrazis imediat încercând să explice că munca unui cadru didactic nu se rezumă doar la orele pe care le petrece într-o sală de clasă, iar pregătirea pentru lecţie durează încă pe atât. Astfel, un profesor care nu are vechime de cel puţin 25 de ani are o normă didactică de cel puţin 18 ore.

Totuşi, oricât de greu ar fi, românii îşi mai iau un job. Statisticile Eurostat arată că peste 277.000 de români lucrau în două locuri, cifra fiind mult în scădere faţă de sfârşitul anilor 1990, când aproape 700.000 de români erau obligaţi să aibă două locuri de muncă. Acum ţara noastră se află între ultimele ţări în funcţie de numărul oamenilor cu două locuri de muncă, deşi în anii 1990 era printre primele. Asta arată că românii nu au fugit de muncă atunci când le-a fost greu, ci doar că România o ducea mai bine în ultimii ani. Potrivit statisticilor, în jur de 3% din românii activi lucrează în mai multe locuri, înaintea noastră aflându-se Spania, Irlanda, Cehia, Ungaria, Italia şi Bulgaria, unde mai puţin de 1% din populaţia activă are mai multe locuri de muncă. Fruntaşe sunt ţările nordice, Suedia, Norvegia şi Danemarca având peste 8%, iar Islanda aproape 10%. Trecând oceanul, în SUA 7.5 milioane de americani au un \"second job\", adică 5,5% din populaţia activă. Unele studii arată că, la nivelul UE, aproape 20% din cei care lucrează în mai multe locuri au studii primare, aproape 50% au studii medii, în timp ce ponderea celor cu studii superioare este de puţin peste 30%. În comparaţie cu România, cifrele diferă foarte mult, mai ales în ceea ce îi priveşte pe cei cu studii superioare. Astfel, statisticile arată că 14.5% au studii primare, 77% au studii medii şi doar 8.5% au studii superioare.

Şi totuşi, nu putem să ignorăm problema timpului dedicat unui al doilea job. Desigur că europenii îşi iau repede şi un \"second job\" când au probleme financiare, dar statisticile arată că românii oricum muncesc mai mult chiar şi la acel singur job pe care îl au. Dintre salariaţii europeni, românii muncesc cele mai multe ore pe săptămână şi beneficiază de cele mai puţine zile de concediu, arată un studiu recent al European Industrial Relations Observatory .

Angajaţii din România lucrează aprox. 41,2 ore pe săptămână. Ei sunt urmaţi de salariaţii din Malta, cu 40,7 ore pe săptămână şi de cei din Marea Britanie şi Luxemburg, care muncesc 40,6 ore săptămânal. Cei mai relaxaţi sunt angajaţii din Finlanda, care lucrează în medie 37,3 ore. Aproape la fel de puţin lucrează şi francezii (37,4 ore), irlandezii (37,4 ore). Norvegienii, danezii şi suedezii, care se laudă cu cel mai mare procent de cetăţeni activi cu mai multe joburi, se află şi ei printre europenii care lucrează cel mai puţin pe săptămână. Săptămâna de lucru are 37,8 ore în Norvegia, 38,2 ore în Danemarca şi 38,3 ore în Suedia. Şi deşi lucrează mai mult decât orice alţi europeni, angajaţii români nici nu se odihnesc. Acelaşi studiu spune că România oferă 21 zile de concediu, fiind depăşită doar de Cipru şi Estonia care dau fiecare 20 de zile. În fruntea clasamentului se află Danemarca şi Germania cu 30 de zile de concediu de odihnă pe an. Italia oferă 28 de zile, în timp ce norvegienii au dreptul la 25 de zile, la fel ca şi austriecii, cehii, finlandezii, francezii.

Românii mai au, însă, un obicei nefericit care le reduce şi mai mult timpul pentru un al doilea job. Chiar dacă lucrează cel mai mult dintre europeni şi au aproape cele mai puţine zile de odihnă, doi din trei români afirmă că sunt nevoiţi să lucreze ore suplimentare. Şi nu oricum. Pe gratis, deoarece doar una din şase companii din România mai plăteşte orele suplimentare ale angajaţilor. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, dintre persoanele care lucrează ore suplimentare, 55% lucrează atât în weekend, cât şi în timpul săptămânii. Cercetarea relevă faptul că absolvenţii de studii superioare tind să lucreze într-o măsură mai mare decât celelalte categorii în timpul săptămânii, în timp ce persoanele cu studii primare contribuie în mai mare măsură la procentul celor care lucrează mai degrabă în weekend suplimentar. Cei mai mulţi angajaţi (55%) stau peste program voluntar. Acest lucru este făcut în cea mai mare măsură de către moldoveni (66%) şi de către absolvenţii de studii superioare (75%). Totodată, potrivit studiului, 29% dintre subiecţii intervievaţi declară că lucrează şi acasă pentru serviciu. Absolvenţii de studii superioare (49%), angajaţii din sectorul public (34%) şi cei care muncesc mai puţin de 8 ore (peste 50%) lucrează în cea mai mare măsură şi acasă. De ce fac asta? Tocmai din cauza problemelor financiare. Dar nu pentru a şi le rezolva pentru că firmele oricum nu îi plătesc, ci pentru a nu rămâne şomeri într-o perioadă în care cu greu se mai găseşte un serviciu. În conformitate cu prevederile Codului Muncii, pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Munca ce depăşeşte această durată este considerată muncă suplimentară. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.