Cu un grad de absorbţie a fondurilor europene de maximum 7% (spre deosebire de Polonia, care are un grad de absorbţie de 90%), România nu se dezminte nici când este vorba despre şomajul cauzat de criza economică. De exemplu, Fondul European de Adaptare la Globalizare (FEAG) a devenit, din mai 2009, un instrument de răspuns la criză, cu caracter temporar şi excepţional (până la 31 decembrie 2011), pentru a-i ajuta pe lucrătorii disponibilizaţi din cauza crizei să reintre în piaţa muncii cât mai repede cu putinţă. În condiţiile în care şomajul a urcat la 7,8% în România, guvernanţii nu au depus nicio cerere la Comisie pentru alocarea de fonduri. Statele membre sunt cele care trebuie să solicite la UE aceste fonduri, iar companiile interesate trebuie să se adreseze în acest sens autorităţilor din ţările în care activează. Mediul de afaceri susţine că procedurile pentru accesarea fondurilor europene sunt greoaie la nivel naţional şi că sunt prea multe bariere birocratice. Anul trecut, în sectorul textil au fost disponibilizaţi 60.000 de angajaţi şi totuşi nici autorităţile, nici companiile nu au solicitat vreun sprijin financiar. În Belgia, de exemplu, 2.168 de muncitori din industria textilelor au primit, în 2009, aprobarea Comisiei pentru un sprijin financiar de 9,2 mil. euro. Belgia şi-a susţinut cererea arătând, printre altele, că producţia textilă a suferit schimbări radicale la nivel mondial. Banii de la UE sunt folosiţi pentru sprijinirea reconversiei şomerilor. În sectorul construcţiilor din România, în 2009, 70.000 de oameni au rămas fără loc de muncă din cauza crizei. „Nu avem semnale de la companii că ar fi solicitat aceste fonduri“, a afirmat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii. Mai mult, în decursul acestui an, alţi 100.000 de angajaţi din sectorul public urmează să rămână fără locuri de muncă, la care, cu siguranţă, se vor adăuga alţi aprox. 100.000 din sectorul privat. Cu toate acestea, guvernanţii nu sunt interesaţi de fondurile de reconversie profesională. Mai mult, nici în bugetul de stat nu sunt prevăzute fonduri pentru acest sector. Roxana-Elena Pintea, de la Reprezentanţa Permanentă a României pe lânga UE, a susţinut că, „în acest moment şi până la 31 decembrie 2011, FEAG se poate accesa de către autorităţile române şi în cazul disponibilizărilor cauzate de criza economică. Deocamdată, din informaţiile pe care le deţin, România nu a depus o cerere de accesare a acestui fond”.