Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sîmbătă, la finalul Summit-ului NATO, că România nu exclude participarea în continuare în Afganistan cu efective sporite de instruire a armatei afgane, de ordine publică şi de sprijin medical, toate pentru reconstrucţia instituţională a acelei ţări. El a menţionat că la summit s-a afirmat, în declaraţia finală, că simpla prezenţă militară în Afganistan nu este suficientă şi că aliaţii se angajează să contribuie la reconstrucţia instituţională. În opinia sa, “suplimentarea forţelor este necesară”. Preşedintele a arătat că unui om politic îi este greu să spună, în ţara sa, că este nevoie de sporirea prezenţei în Afganistan, dar, pe de altă parte, a vorbit şi despre decredibilizarea NATO în cazul pierderii războiului din statul menţionat. Băsescu a mai declarat că obiectivele părţii române, la summit, au fost “atinse la parametri maximi”, eforturile depuse în ultimele săptămîni de Preşedinţie, MApN şi MAE fiind extrem de importante şi utile pentru România. El a menţionat, în acest sens, faptul că în documentul final al Reuniunii se menţine deschiderea NATO către Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru, se menţionează că Serbia va intra în Alianţă cînd va îndeplini condiţiile şi este susţinută ideea implicării comunităţii internaţionale în rezolvarea conflictului din Georgia. Preşedintele a adăugat că la acest summit a fost preluată declaraţia de la Reuniunea din Bucureşti, referitoare la conflictele îngheţate din Caucaz. Băsescu a subliniat că a fost reafirmată susţinerea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. El a mai spus că aliaţii continuă să susţină interesele zonei Mării Negre, menţionînd că România se va implica în proiecte în regiune împreună cu Bulgaria şi Turcia, invitînd, de asemenea, Ucraina, Rusia şi Georgia. El a arătat, la plecarea spre Praga, unde a avut loc reuniunea informală UE-SUA, că UE are unele obiective ambiţioase dar costisitoare, care o pun într-un dezavantaj pe pieţele internaţionale, el dînd ca exemplu intenţia ca, pînă în 2020, 20% din cantitatea de energie necesară să fie din surse regenerabile. Preşedintele a declarat că tema de vîrf a întîlnirii este criza economică şi financiară, el menţionînd că încă de la Summit-ul G20 au existat abordări diferite între UE şi SUA: “România se încadrează în linia UE, de a utiliza eficient resursele financiare şi, în niciun caz, pomparea de resurse în bănci fără ca acestea să fie curăţate de acţiunile toxice nu ni se pare a fi o soluţie”. Şeful statului a apreciat că a început o nouă eră în relaţiile UE - SUA şi că se dovedeşte că abordarea corectă a fost cea a statului român, de a realiza un parteneriat strategic cu Statele Unite, şi nu cea a analiştilor care spuneau că trebuie să alegem între UE şi SUA. El a spus că cea mai mare realizare a reuniunii de la Praga este, probabil, faptul că preşedintele Obama a confimat că va susţine obiectivele şi va fi un partener al UE la Conferinţa de la Copenhaga, unde Statele Unite se vor angaja în mod egal cu Europa în combaterea schimbărilor climatice ca urmare a emisiilor de gaze.