Comitetul de Implementare al Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului a ajuns la concluzia că activităţile întreprinse de România în Delta Dunării nu încalcă prevederile Convenţiei, iar acuzaţiile ucrainene în această privinţă sunt complet nefondate, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE). La 6 martie 2009, Ucraina a sesizat Comitetul de Implementare al Convenţiei cu privire la aşa-zisa nerespectare de către România a obligaţiilor sale de mediu în ceea ce priveşte protecţia Deltei Dunării. În urma analizei, la sfârşitul anului 2009 şi începutul anului 2010, a argumentelor părţii române şi a celor ale părţii ucrainene, Comitetul a stabilit în mod neechivoc că România nu şi-a încălcat aceste obligaţii. Concluziile Comitetului subliniază lipsa oricărui temei pentru partea ucraineană, care a afirmat în mod repetat că România ar încălca normele internaţionale în privinţa unor proiecte realizate în Delta Dunării, precum şi că acest fapt ar fi fost confirmat în cadrul organismelor internaţionale relevante, menţionează MAE. Concluziile elaborate de Comitetul de Implementare vor fi supuse aprobării Adunării statelor părţi ale Convenţiei de la Espoo, care va avea loc în anul 2011.

• BÎSTROE = BIROCRAŢIE PENTRU ROMÂNIA ŞI BANI PENTRU UCRAINA • În urma sesizării Comitetului de Implementare de către Ucraina, la 6 martie 2009, România a transmis, la 5 iunie 2009, răspunsul scris la informaţiile prezentate de Kiev. La 16 iunie 2009 a avut loc la Geneva reuniunea Comitetului de Implementare al Convenţiei, având ca obiect analizarea sesizării depuse de Ucraina. Printre principalele argumente ale părţii române a fost menţionat şi faptul că obiectul sesizării Ucrainei nu este corect indicat, în sensul că, sub \"eticheta\" realizării unei pretinse \"căi navigabile de mare adâncime, permiţând trecerea navelor cu capacitate de 1.350 tone\", sunt prezentate susţineri cu privire la elemente de fapt diferite, precum şi faptul că plângerea Ucrainei se referă la un număr mare de activităţi realizate cu mult înainte de intrarea în vigoare a Convenţiei pentru România. În acelaşi timp, partea română a argumentat că anumite activităţi ale României cuprinse în sesizarea Ucrainei sunt îndeplinite în scopul respectării obligaţiilor care rezultă din Convenţia de la Belgrad din 1948 privind regimul navigaţiei pe Dunăre şi că numeroase fapte prezentate în plângerea Ucrainei nu sunt reale. Mecanismul sesizării Comitetului de Implementare al Convenţiei Espoo a fost declanşat pentru prima dată de către România, în ianuarie 2007, în legătură cu proiectul ucrainean Bîstroe. În mai 2008 statele părţi la Convenţie au decis că Ucraina a încălcat prevederile Convenţiei şi au cerut stoparea lucrărilor. Canalul Bîstroe a revenit în atenţia publică în martie anul trecut, când Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informaţiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime \"Dunăre - Marea Neagră\" (Bîstroe). Cu acest prilej, partea română a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale. În schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că, în ciuda piedicilor puse de România, construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul funcţionează şi chiar aduce venituri Ucrainei şi în special regiunii Odesa.