Parlamentarul creştin-democrat Günter Krichbaum, şeful Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul german, consideră că ”Ungaria, România şi Bulgaria nu riscă o putinizare”, dar vede unele motive de îngrijorare în ceea ce priveşte evoluţia situaţiei politice interne din aceste ţări.

Criticii avertizează asupra unei ”putinizări” a Ungariei, României şi Bulgariei şi a unei orientări a acestora către Est. Krichbaum consideră însă că, înainte de a face această remarcă, trebuie definit termenul de ”putinizare”. Dacă prin ”putinizare” se înţelege creşterea influenţei Rusiei asupra deciziilor de politică internă şi externă ale unor ţări din UE, el susţine că nu vede o astfel de evoluţie. ”Dimpotrivă, de vreme ce toate cele 28 de state UE au sporit sancţiunile împotriva Rusiei. În România, de exemplu, rezervele faţă de Moscova şi fanteziile pansovietice sunt considerabile. Prin conflictul îngheţat din Transnistria, România are un conflict cauzat de Rusia chiar la uşa ei”, a declarat parlamentarul german într-un interviu publicat de ”Deutsche Welle” în pagina electronică. ”Prin anexarea Crimeei, situaţia din regiune s-a schimbat per ansamblu, iar preşedintele rus, Vladimir Putin, nu poate spera la susţinere sau simpatie aici. Mai mult, ţările din centrul şi estul Europei pot vedea clar că apartenenţa la UE şi NATO le protejează de agresiunea lui Putin. Dacă Ucraina ar fi fost membră UE sau NATO, Rusia probabil nu ar fi riscat să anexeze Crimeea ilegal. Niciuna dintre ţările central şi est-europene, membre UE şi NATO, nu sunt dornice să aparţină iar Pactului de la Varşovia. Pactul respectiv este istorie, dar există constrângeri economice care afectează politicile acestor state, care au relaţii economice bilaterale cu Rusia. Astfel, unele state sunt dependente în proporţie de 100% de energia rusă. Trebuie să luăm în considerare acest lucru, bineînţeles, şi să ajutăm la reducerea acestei dependenţe”, este de părere parlamentarul german.

MONITORIZAREA DEMOCRAȚIEI ”Totuşi, dacă prin ”putinizare” se înţeleg tendinţe politice interne dubioase în statele UE, consider termenul nefericit”, afirmă oficialul german. ”Niciunul dintre şefii de stat şi de guvern din România, Bulgaria sau Ungaria nu poate fi comparat cu Putin, cu politicile acestuia şi guvernarea autoritară. În pofida unor deficienţe, fiecare a fost ales democratic. Totuşi, nu neg că unele evoluţii din aceste ţări sunt un motiv de îngrijorare”, a explicat Krichbaum. În Bulgaria, îngrijorările sunt legate de alegerile parlamentare anticipate de duminică, generate nu numai de situaţia economică precară, ci şi de distribuirea posturilor guvernamentale unor susţinători ai Guvernului incompetenţi: ”Un astfel de comportament ameninţă democraţia, având în vedere că cetăţenii îşi pierd încrederea în stat, iar populiştii au o viaţă mai uşoară”. În Ungaria, tendinţele îngrijorătoare sunt legate de noua lege privind mass-media, care are în vedere consolidarea controlului, abandonată graţie intervenţiei CE, dar ale cărei scopuri par să se concretizeze printr-o altă lege. Ca soluţie, parlamentarul german consideră că ar trebui o monitorizare regulată a evoluţiei democraţiei şi drepturilor fundamentale în toate ţările UE, efectuată de Agenţia pentru Drepturile Europene Fundamentale de la Viena, la solicitarea CE.