România nu va semna convenţia care interzice folosirea bombelor cu submuniţii (BASM), deoarece doreşte să protejeze industria autohtonă, care produce acest tip de armament, au declarat, ieri, surse din cadrul Ministerului Apărării. Potrivit oficialilor din armată, statul român nu ar avea niciun interes să semneze o astfel de convenţie, întrucît nu ar avea niciun cîştig din punct de vedere economic. \"Nu sînt niciun fel de norme NATO care să ne interzică să producem şi să folosim acest tip de armament. Prin urmare, nu există nicio obligativitate să semnăm Convenţia; dorim protejarea industriei autohtone de armament care produce astfel de muniţii\", au precizat sursele amintite. În acest moment, România produce mai multe tipuri de muniţie cu fragmentaţie prin două companii. Peste o sută de ţări se pregătesc la Oslo să interzică utilizarea acestui tip de arme prin semnarea, unei Convenţii internaţionale în acest domeniu. Criza discuţiilor o reprezintă refuzul marilor puteri militare, producătoare de astfel de arme - Statele Unite, Rusia, China şi Israelul - de a semna interzicerea folosirii unor arme a căror victime sînt în procent de peste 90% civilii. \"Deşi împărtăşim îngrijorările de ordin umanitar ale statelor care vor semna Convenţia, nu ne vom alătura acestora\", a anunţat Departamentul de Stat, într-un comunicat. Explicaţia surselor a fost că “interzicearea bombelor cu submuniţii formulată într-un mod atît de general ar pune în pericol vieţile militarilor americani şi ale partenerilor noştri din Coaliţie\".

Convenţia, încheiată între 111 ţări, condamnă şi va interzice producerea, utilizarea, stocarea, comerţul şi transferul acestor arme care fac numeroase victime în rîndul civililor atît în conflicte, dar şi după încheierea lor. Armele BASM pot fi lansate din aer sau de pe sol şi sînt formate dintr-un dispozitiv, obuz sau rachetă, care conţine pînă la 650 de minibombe numite submuniţii. Multe dintre ele nu explodează cînd ajung la sol se transformă în mine antipersonal şi astfel apar terenurile minate. Acest fel de muniţie nu afectează doar obiectivul atacat ci şi împrejurimile acestuia, pe o distanţă foarte mare întrucît lansarea ei se face în sistem “umbrelă”. Cele mai multe victime ale acestor sisteme de luptă sînt din ţările lumii a treia unde un mare procent dintre victimele civile sînt copiii care ating explozibilii, atraşi de formele şi culorile atipice ale submuniţiei. Departamentul american de Stat a subliniat că încearcă să ia măsuri cu privire la aceste bombe cu fragmentaţie, alocînd mai mult de 1,4 miliarde de dolari din 1994 încoace în activităţi de depistare a minelor şi altor dispozitive rămase în urma războaielor.