“România nu trebuie să grăbească procesul de adoptare a monedei euro după aderarea la UE, pentru a evita apariţia unor şocuri care ar putea dăuna economiei” a declarat economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea. Cea mai mare problemă cu care se confruntă România în procesul de adoptare a monedei unice europene este inflaţia, alimentată de consumul puternic, de preţurile ridicate ale energiei şi de creşterea continuă a preţurilor administrate. Lazea a arătat că BNR, împreună cu Ministerul Finanţelor, pregătesc un plan de convergenţă la euro, care va fi prezentat autorităţilor de la Bruxelles în luna ianuarie a anului viitor, în cazul în care România aderă la UE în 2007. "Progamul propus de banca centrală nu este nici prea ambiţios, dar nici prea relaxat, ceea ce înseamnă că trebuie să avem drept obiectiv îndeplinirea obiectivului prevăzut în Tratatul de la Maastricht în ceea ce priveşte inflaţia în anii 2010-2012, şi nu mai devreme, fiind astfel pregătiţi să aderăm la zona euro în anii 2012-2014", a afirmat Lazea.

Economistul băncii centrale a explicat că reducerea artificială a inflaţiei la un nivel foarte scăzut şi într-un timp foarte scurt nu este o soluţie sustenabilă. Lazea a opinat că România trebuie să ia măsuri agresive de combatere a inflaţiei numai pe termen scurt, pentru a aduce indicele de creştere a preţurilor sub nivelul de 5%. "Mai întîi este important să coborîm rapid de la nivelurile actuale. Apoi, de la un nivel al inflaţiei de 4,5%, trebuie să acţionăm mai lent", a apreciat oficialul BNR. El a precizat că nu toţi membrii instituţiei pe care o reprezintă împărtăşesc punctul său de vedere. România nu a îndeplinit anul trecut obiectivul pentru inflaţie, iar, anul acesta, indicele preţurilor ar putea depăşi nivelul vizat, de 4%-6%. BNR a majorat în acest an cu 1,25 puncte procentuale, la 8,75%, rata dobînzii de politică monetară. Lazea prognozează că deficitul bugetar se va situa sub 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2006, iar creşterea economică va depăşi 6%, după ce s-a plasat la 4,1% anul trecut. "Criteriile reale de convergenţă nu sînt obligatorii, dar, în cazul în care sînt neglijate pentru a adopta moneda euro mai rapid, apare riscul obţinerii mai multor costuri decît beneficii. Fără a avea propria politică monetară, şomajul poate creşte, PIB se poate reduce şi situaţia contului curent se poate înrăutăţi", a mai spus Lazea. Pentru a adera la euro, statele trebuie să participe mai întîi la ERM-II (Mecanismul European al Ratelor de Schimb) şi să îndeplineasscă o serie de criterii privind nivelul datoriei publice şi al deficitului bugetar, stabilitatea preţurilor, a monedei naţionale şi a dobînzilor pe termen lung. Inflaţia statelor care doresc să adopte euro nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflaţiei din cele mai perfomante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maxim 3% din PIB. De asemenea, datoria publică se poate plasa la maximum 60% din PIB, iar cu doi ani înainte de aderarea la zona euro, statele candidate trebuie să adere la ERM-2, demonstrînd astfel stabilitatea monedei naţionale prin menţinerea variaţiei acesteia în cadrul unei marje de 15% faţă de o paritate stabilită în raport cu euro.