“Dracul nu e chiar aşa de negru”, îşi spune Guvernul României despre criza economică din ţară, însă din afara graniţelor situaţia se vede dramatic. Vicepreşedintele grupului socialist din Parlamentul European (PSE), Hannes Swoboda, a declarat că situaţia economiei româneşti este mult mai gravă decît crede Guvernul de la Bucureşti şi pentru că, anul trecut, fostul executiv a cheltuit mulţi bani înainte de alegeri, sporind deficitul bugetar. Referitor la situaţia deficitului bugetar, care a sărit de la 2,5% din PIB în 2007, la 5,2% în 2008, Swoboda a remarcat că, \"deseori, înainte de alegeri, se cheltuie mulţi bani, după care apar probleme în a corecta situaţia. (…) Mulţi dintre noi am fost critici cu privire la aceste constrîngeri bugetare (limita de 3% din PIB impusă de UE - n.r.) Dar dacă ne uităm acum, nu opinia publică sau UE impun ţărilor constrîngeri, ci piaţa. Unele ţări nu mai primesc bani deloc. Ungaria, la un moment dat, putea oferi orice dobînzi, pur şi simplu nu reuşea să obţină niciun împrumut. Iar acum, multe ţări sînt în situaţia în care trebuie să plătească foarte mult pentru a obţine un credit\", a explicat Swoboda. România nu este singura ţară est-europeană care minimalizează manifestările crizei economice în interiorul graniţelor, în această categorie intrînd şi Ucraina, Ungaria, Croaţia, ale căror sisteme bancare au nevoie de sprijin financiar. \"Problema este că unele ţări nu-şi dau seama că situaţia e disperată. Avem o problemă în România, de exemplu, unde lucrurile sînt văzute altfel decît sînt. Situaţia este mult mai gravă decît li se pare\", a sublinat europarlamentarul austriac. \"Criza economică a accelerat evoluţiile regionale, mai ales pe pieţele valutare. Deprecierile monedelor au lovit, deocamdată, fiecare stat în parte, dar ar putea duce la un efect de domino ce poate atinge şi vestul Europei\", a spus, la rîndul lui, purtătorul de cuvînt al Ministerului austriac de Finanţe, Daniel Kapp.

Plan austriac de salvare a băncilor est-europene, eşuat

Austria a încercat luni, fără succes, să introducă pe agenda consiliului miniştrilor de Finanţe ai UE planul de salvare a băncilor din Europa de Est, inclusiv din ţări precum România şi Ucraina. Planul a fost însă \"greşit\", pentru că nu a încercat şi atragerea băncilor naţionale din ţările vizate, părînd astfel destinat doar băncilor cu capital austriac, a declarat Swoboda. Ministrul austriac de finanţe, Josef Proell, vine azi în România, în cadrul unui turneu pe care îl efectuează în ţările Europei de Est (Croaţia, Ucraina, Bulgaria), ca să solicite sprijin pentru planul de salvare a băncilor din regiune. În toate cele patru state, băncile austriece sînt printre cele mai mari de pe piaţă (avînd cea mai mare expunere). Iniţiativa austriacă solicită UE, ţărilor de provenienţă ale băncilor - mamă şi statelor emergente să furnizeze fonduri suplimentare, ca să evite o posibilă criză bancară. Germania şi Cehia nu au fost entuaziasmate de planul austriac, replicînd că nu este nevoie de finanţare suplimentară. Preşedintele României, Traian Băsescu, a spus, de asemenea, în cursul săptămînii trecute, că România nu îşi poate permite să sprijine subsidiare ale unor bănci străine, iar proprietarii occidentali ai băncilor şi UE ar trebui să furnizeze fondurile necesare pentru acest lucru. Cele mai mari bănci evaluate după activele de pe pieţele europene emergente sînt grupul italian UniCredit, Raiffeisen International şi Erste Group, ambele din Austria, grupul francez Societe Generale (SocGen) şi cel belgian KBC.