DE CE NU SCĂPĂM DE CRIZĂ De Rusalii, analiştii au inventariat „duhurile rele” din economia autohtonă. Recent, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, Radu Merica, spunea că cel mai indicat ar fi să facem un mare foc de tabără şi să ardem toate spiritele malefice, precum corupţia, birocraţia, parafiscalitatea şi suprareglementarea, după tradiţia nemţească. Totuşi, România nu poate fi comparată cu Europa şi nici nu ne putem raporta cu problemele de acolo. În primul rând, noi încă nu am avut o economie reală de piaţă care să fi deraiat. „Ţara e ţinută în loc de prea multă reglementare. Să fie oare o coincidenţă că boom-ul economic din 2005 - 2008 a venit după ce, între 2000 şi 2004, s-au făcut singurele reforme adevărate, pentru că trebuia să intrăm în UE? Cum s-a redus importanţa statului, economia a crescut. Ce dovadă mai bună vrem?”, se întreabă şi analistul Florin Cîţu. Iar datele statistice demonstrează asta - la finele lui 2004, forţa de muncă din structurile statului reprezenta 18% din totalul angajaţilor; acum acoperă 30%. Tocmai de aceea am resimţit mult mai dur decât vecinii efectele crizei. Şi tot din această cauză nu ne revenim din criză, cu tot cu acordul cu FMI, deşi ţări care s-au lovit de aceleaşi probleme au făcut-o deja.

LUPTĂ FĂRĂ CÂŞTIGĂTORI Discrepanţele sunt şi mai clare în sistemul bancar, unde a devenit destul de clar pentru toată lumea că mecanismul prin care deciziile BNR ajung în piaţă nu funcţionează. Cele două tabere, bancherii şi reglementatorii, sunt implicate acum într-o dezbatere fără sfârşit, bazată pe o întrebare fără sens - „Ce-a fost mai întâi? Oul sau găina?”. Mai exact, bancherii vor creştere economică pentru a da credite, iar BNR vrea credite pentru a avea creştere. „Băncile din România suferă de pe urma retragerii finanţărilor în euro şi a bilanţului încărcat cu credite neperformante. Pentru a scăpa de euro, este nevoia ca banca centrală să ofere finanţare în lei la termen lung. Dar, pe lângă ţinta de inflaţie, BNR are şi o viziune proprie asupra cursului de schimb. Mai exact, oferă lei doar la termen scurt, ca să controleze mai bine leul. Şi, astfel, bancherii nu pot da credite în lei cu scadenţă la 25 - 30 ani”, notează Cîţu. Pe de altă parte, guvernatorul Mugur Isărescu spunea că BNR a luat măsuri de relaxare a creditării (cum ar fi reducerea cu un punct a dobânzii la facilitatea Lombard, folosită de bancheri pentru atragere de resurse) şi că singurul motiv pentru care băncile nu dau credite este că „nu vor”.