SĂPTĂMÂNA MONDIALĂ A SPAŢIULUI COSMIC În fiecare an, în perioada 4-10 octombrie, se desfăşoară Săptămâna mondială a spaţiului cosmic, un eveniment iniţiat şi coordonat de Adunarea Generală a ONU. Pentru 2011, tema propusă a fost aniversarea a 50 de ani de zbor spaţial cu echipaj uman. În România, SpaceAlliance a încercat să culeagă cât mai multe întrebări de la cititorii interesaţi de tehnologia spaţială şi le-a oferit răspunsuri pe adresa wsw@spacealliance.ro..

Agenţia Spaţială Romană, împreună cu Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Măgurele - Bucureşti au avut la rândul lor un anunţ important. Acestea vor participa, în premieră, la proiectarea misiunii spaţiale Euclid, destinată studierii expansiunii accelerate a Universului. Misiunea a fost selectată de către Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în Programul Cosmic Vision şi urmează să fie lansată în 2019. Motivul expansiunii accelerate a Universului este printre cele mai fascinante provocări ale cosmologiei şi fizicii fundamentale ale secolului XXI. De altfel, anul acesta, premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat tot pentru acest domeniu. Principalele ţări contribuitoare ce formează Consorţiul Misiunii Euclid sunt: Austria, Danemarca, Elveţia, Italia, Finlanda, Franţa, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, România şi Spania, cu contribuţia unor laboratoare SUA.

PARTICIPARE ROMÂNEASCĂ Euclid este un observator spaţial al ESA, care va face posibilă înţelegerea originii expansiunii accelerate a Universului, pe care fizicienii şi astronomii o denumesc „energie întunecată”. Observaţiile actuale arată că energia întunecată reprezintă mai mult de 70% din bilanţul de materie şi energie a Universului prezent, determinând în consecinţă evoluţia acestuia. Euclid va observa mai multe sute de milioane de galaxii distribuite într-o fracţiune importantă a cerului, identificând semnăturile energiei întunecate, a materiei întunecate şi a gravitaţiei asupra geometriei Universului şi a istoriei formării structurilor sale. Măsurând forma aparentă şi distribuţia în spaţiu a galaxiilor, astronomii vor afla ce înseamnă energia întunecată şi vor verifica dacă teoria relativităţii generalizate îşi mai păstrează valabilitatea la scale dincolo de miliarde de ani lumina. Satelitul va fi echipat cu un sistem de înregistrare a imaginilor în spectrul vizibil şi cu un dispozitiv de imagistică în infraroşul apropiat (NISP), dezvoltate de un consorţiu european format din 110 laboratoare şi 800 de oameni de ştiinţă din Europa, sub coordonarea Institutului de Astrofizică din Paris. În sarcina consorţiului este producerea şi analizarea datelor obţinute de instrumentele de pe Euclid.

O MISIUNE AMBIŢIOASĂ Europa va conduce şi cea mai ambiţioasă misiune spaţială din istorie, pentru a studia comportamentul Soarelui. Sonda Solar Orbiter va opera la doar 42 de milioane de kilometri de stea, mai aproape decât orice alt vehicul. Solar Orbiter va fi lansată în 2017 şi va costa aproape un miliard de euro. NASA va participa şi ea la misiune, cu două instrumente pentru sondă şi racheta care o va trimite în spaţiu.

Solar Orbiter va încerca să măsoare particulele energetice şi câmpurile magnetice ale Soarelui. Sonda va face şi fotografii ale regiunilor polare ale Soarelui. Vehiculul european se va ascunde în spatele unui scut de protecţie împotriva temperaturilor de peste 500 de grade Celsius, iar instrumentele sale se vor „uita” prin mici deschizături.