Un mesaj al Departamentului de Stat american adresat, în februarie 2008, ambasadei americane din Berlin atrăgea atenţia că firme germane încercau să exporte, prin intermediul unor companii din Croaţia, România sau Rusia, echipamente destinate programului de rachete iranian, dezvăluie WikiLeaks. Dezvăluirea este conţinută într-un document secret trimis pe 14 februarie 2008 de Departamentul de Stat ambasadei americane din Germania. ”Începând din noiembrie 2005 am discutat cu oficiali germani despre eforturile companiei iraniene pentru fabricarea motoarelor de rachete - the Shahid Bakeri Industrial Group (SBIG) - în scopul achiziţionării unor camere de testare ecologice din partea firmei germane xxxxx”, se arată în telegrama diplomatică trimisă de Departamentul de Stat american. Compania iraniană pentru fabricarea motoarelor de rachetă (SBIG) purtase discuţii cu o firmă germană prin intermediul altor companii iraniene, dat fiind că exista un embargo care viza exporturile de armament occidentale către Iran. Potrivit notei diplomatice, în aprilie 2006, Germania interzisese unei firme să exporte astfel de echipamente către Iran. ”În iunie 2007, am alertat Germania că firma germană xxxxx - într-o nouă încercare de evitare a controalelor privind exporturile de armament – sugerase, în martie 2007, livrarea unei camere de şoc termic spre Iran, prin companii intermediare croate, româneşti sau ruseşti”, se arată în mesajul diplomatic. Conform documentului, companii din Croaţia şi Emiratele Arabe Unite manifestaseră interes pentru a participa la aceste exporturi.

Site-ul WikiLeaks a publicat o listă secretă a locurilor sensibile în lume pe care SUA vor să le protejeze de atacuri teroriste pentru că pierderea lor ar afecta semnificativ securitatea americană. În această listă publicată în noaptea de duminică spre luni şi care se referă la numeroase ţări, cu excepţia SUA, figurează cabluri submarine de telecomunicaţii, porturi, baraje, oleoducte şi gazoducte, mine şi întreprinderi care fabrică în special produse farmaceutice importante pentru sănătatea publică. Lista, care conţine sute de locuri şi de infrastructuri sensibile, acoperă toate continentele. Pe lângă infrastructuri strategice, pe listă se află canalul Panama, o mină de cobalt din Congo-Brazzaville, alte mine din Africa de Sud şi America Latină, precum şi întreprinderi farmaceutice care produc vaccine în Danemarca, în Italia, în Germania sau în Australia.

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a distribuit pe Internet un document criptat cu o parolă formată din 256 de caractere, ca măsură de precauţie în cazul în care va fi reţinut sau dacă site-ul WikiLeaks va fi interzis pe Internet. Documentul, denumit insurance.aes256 şi având 1,4 GB, este imposibil de spart, consideră experţii. Departamentul american al Apărării susţine că ştie despre acest document dar nu a reuşit să stabilească ce conţine. Acesta este disponibil pentru a fi descărcat încă din iulie. Assange a avertizat că poate divulga documente cu conţinut needitat, putând să genereze riscuri de securitate pentru partenerii SUA din întreaga lume. Administraţia americană analizează posibilitatea de a demara o acţiune legală împotriva lui Assange, după publicarea celor 250.000 de telegrame diplomatice.