INFLAŢIE GALOPANTĂ. Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a anunţat, ieri, că BNR a revizuit, în urcare, prognoza de inflaţie pentru 2011 de la 3,6% la 5,1%, ceea ce va duce, implicit, la scăderea puterii de cumpărare, direct proporţional cu reducerea nivelului de trai al românilor. El a afirmat că aproape toată creşterea inflaţiei din primele patru luni a fost generată de creşterea preţurilor din sectorul alimentar. „Un dezechilibru major care creează probleme în România este o producţie care nu acoperă consumul intern. Este prea mare faţă de nevoile interne, faţă de doleanţe, este prea mare faţă de cât se produce”, a explicat Isărescu, care a spus că inflaţia anuală a urcat de la 7,6% în februarie, la 8,01% în martie, atingând maximul din august 2008, după ce rata lunară s-a situat la 0,6% în principal ca urmare a scumpirii cartofilor, fructelor proaspete, zahărului şi combustibililor. În luna martie, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,17% faţă de februarie şi cu 4,12% comparativ cu decembrie 2010. De la începutul anului, scumpiri de peste 10% au fost înregistrate la legume şi conserve de legume (19,2%), în special pentru cartofi (24,7%), fructe proaspete (12,56%) şi zahăr (11,98%). „Între factorii care au contribuit la această evoluţie nefavorabilă avem, în primul rând, şocurile adverse din domeniul ofertelor, ele fiind semnalate în raportul anterior ca riscuri. Din păcate, s-au materializat în totalitate”, a menţionat Isărescu.

COMBUSTIBILUL, CAUZA PRINCIPALĂ A DEZASTRULUI. Guvernatorul BNR a precizat că aceste majorări au urmat şocurilor adverse de pe pieţele externe, dar şi unei situaţii mai puţin favorabile de pe pieţele interne. Acesta susţine că producţia internă a început să contrabalanseze mai mult şocurile externe în ceea ce priveşte sectorul alimentar. „Al doilea factor (de creştere a inflaţiei - n.r.) a fost legat de preţurile la carburanţi. Aici am asistat în continuare la creşteri semnificative ale cotaţiilor internaţionale ale petrolului. La majorarea preţului combustibililor interni au mai contribuit şi accizele interne, care s-au majorat, plus eliminarea reducerii de acciză pentru produsele energetice cu conţinut de biomasă”, a mai menţionat Isărescu. Legat de acest subiect, Isărescu a criticat şi intenţia Guvernului de a îngheţa preţurile la carburanţi, deoarece, după expirarea perioadei de restricţionare, efectele negative vor fi cu mult mai ample, el arătând că o astfel de măsură ar duce la creşterea traficului de frontieră.

„NU SUNT DE PARTEA MĂSURILOR DE ÎNGHEŢARE A PREŢURILOR, CHIAR ŞI ÎN SITUAŢII EXCEPŢIONALE, PENTRU CĂ ŞTIU DIN ISTORIE CĂ AU CREAT UN CONFORT PE TERMEN SCURT, DAR DUPĂ CE S-AU ÎNCHEIAT, FRACTURA A FOST ŞI MAI MARE”, A SPUS ISĂRESCU.

Guvernatorul BNR a afirmat că, dintr-o listă cu şapte ţări foste comuniste, România are a doua cea mai mare creştere a preţurilor de consum, iar ponderea alimentelor în coşul de consum, de 33%, este de departe cea mai ridicată, deşi populaţia nu consumă neapărat mai mult decât cea din alte ţări. „Aceasta nu este o explicaţie, nu este o scuză, este o realitate bazată pe cifre”, a spus guvernatorul. De asemenea, el a mai spus că aprecierea nominală a monedei naţionale, cu 10% faţă de dolar, a temperat tendinţa importatorilor de a practica marje înalte şi a temperat totuşi şocurile mari, în special pe piaţa combustibililor.