Institutul pentru Mediu şi Securitate Umană din cadrul ONU a lansat Raportul Mondial al Riscurilor, realizând un clasament al statelor cu risc de dezastre naturale. În acest clasament, România prezintă risc mediu. Potrivit documentului, riscul de catastrofe naturale al oricărei ţări depinde inclusiv de condiţiile economice, sociale şi instituţionale ale societăţii sale. Raportul ierarhizează 173 de state, în funcţie de indicatori privind susceptibilitatea structurală, capacitatea de gestionare a unei catastrofe naturale şi expunerea la dezastre naturale.

România ocupă locul 82 din 173 în clasamentul unde locul întâi prezintă cel mai mare risc. Ţara noastră are însă o capacitate redusă de gestionare a dezastrelor naturale, precum şi de adaptare în urma lor. Prost stăm şi la indicatorul susceptabilitate structurală, unde România şi R. Moldova o duc cel mai rău din Europa, întrucât nu toată lumea are acces la apă curată şi salubrizare. Şi performanţa economică a celor două ţări, măsurată în funcţie de PIB per capita, este slabă faţă de restul Europei, în R. Moldova, PIB-ul pe cap de locuitor fiind de 3.110 dolari pe an şi în România de 14.287 dolari pe an, în comparaţie cu PIB per capita din Germania de 37.260 de dolari pe an.

Riscurile la care este expusă România sunt cutremurele, inundaţiile, furtunile şi seceta. România este mai expusă riscurilor decât R. Moldova (108), Botswana (109) şi Bulgaria (118). România, de altfel, se află pe locul patru în Europa ca risc de dezastre naturale, fiind depăşită doar de Albania (38), Serbia (66) şi Grecia (72). În Europa, Islanda este ţara cea mai sigură din punctul de vedere al dezastrelor naturale, în ciuda numeroşilor săi vulcani. Qatar este statul cu cel mai scăzut risc de dezastre naturale din întreaga lume, ocupând poziţia 173 în clasament. Raportul a desemnat Vanuatu ca fiind ţara cu cel mai mare risc de dezastre naturale. Micul stat insular din Oceanul Pacific este lovit frecvent de uragane şi este extrem de vulnerabil faţă de efectele schimbărilor climatice.