Hotărârea Curţii de la Haga din 2009 a fost un "rezultat excepţional" pentru politica externă a României, iar activităţile de explorare arată prezenţa unor resurse importante în zona alocată, ce ar putea asigura "un grad înalt de independenţă energetică" în viitor, a declarat, ieri, Bogdan Aurescu. Secretarul de Stat în MAE a subliniat importanţa deciziei din 3 februarie 2009 pentru politica externă a României, care a reprezentat "prima extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane ale României după Marea Unire din 1918". Fostul Agent al României la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), Bogdan Aurescu, a precizat că Bucureştiul a decis să se adreseze instanţei de la Haga după ce a concluzionat că negocierile cu Ucraina nu puteau duce la un rezultat "în conformitate cu interesul naţional al României". "A fost o alegere perfectă, căci ea a permis României să folosească eficient instrumentele inteligente ale dreptului internaţional în beneficiul ţării mele!", a spus, vizibil emoţionat, Bogdan Aurescu. Oficialul MAE a reamintit că soluţia dată de Curte a fost mai bună decât orice alt rezultat care ar fi putut fi obţinut prin negocieri. "Cea mai avantajoasă propunere, făcută de fosta URSS în 1987, ar fi dat României doar 50% din zona disputată în acel moment, adică nu mai mult decât aproximativ 4.000 km pătraţi", a spus Aurescu. În opinia sa, decizia Curţii cu unanimitate de voturi - fără precedent în jurisprudenţa CIJ - a consolidat "expertiza României în domeniul dreptului internaţional".

"O PROBLEMĂ EXTREM DE COMPLICATĂ ŞI SENSIBILĂ" DE PE AGENDA RELAŢIEI BILATERALE CU UCRAINA Totodată, a fost eliminată "o problemă extrem de complicată şi sensibilă" de pe agenda relaţiei bilaterale cu Ucraina. Hotărârea CIJ de a acorda ţării noastre 79,34% din zona disputată reprezintă nu numai "un rezultat excepţional" pentru politica externă a României, dar are semnificaţii importante şi pentru securitatea energetică. "Dincolo de bătălia juridică, cu diverse argumente şi linii de raţionament în faţa Curţii, miza obţinerii unei linii favorabile de delimitare a fost, cu adevărat, reprezentată de resursele de hidrocarburi ale zonei", a subliniat Aurescu. Acesta s-a declarat "bucuros" de faptul că activităţile de explorare arată "perspective bune pentru resurse importante în zona alocată de Hotărâre României, ceea ce este de natură să asigure un grad înalt de independenţă energetică a României în viitorul nu foarte îndepărtat", a mai spus secretarul de Stat.

SCURT ISTORIC În urmă cu cinci ani, la 3 februarie 2009, CIJ a pronunţat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră. CIJ de la Haga a recunoscut, atunci, jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina. Potrivit declaraţiilor făcute la acel moment, zona care a revenit României conţinea circa 70 miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol. Pentru a marca împlinirea a cinci ani de la decizie, MAE a organizat, ieri, conferinţa internaţională "România şi Curtea Internaţională de Justiţie. 5 ani de la Delimitarea Maritimă în Marea Neagră". La eveniment au fost prezenţi mai mulţi membri ai echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina, precum şi şeful SIE, Teodor Meleşcanu, consilierul prezidenţial Iulian Chifu, fostul ministru de Externe Petre Roman, Kenneth Keith, unul dintre cei 15 judecători ai CIJ, Mihnea Constantinescu, reprezentant special al Guvernului pe probleme de securitate energetică, şi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti.