Ţara noastră se înscrie, la nivelul UE, în zona celor mai vulnerabile state faţă de globalizare. Motivul este acela că fabrică produse cu valoare adăugată scăzută şi are o forţă de muncă slab calificată, potrivit raportului “Regiunile în 2020” publicat ieri de Comisia Europeană (CE). Cele două caracteristici ale economiei româneşti ar putea genera dificultăţi în atragerea de investiţii, dar şi în ce priveşte crearea şi menţinerea locurilor de muncă. Economiile statelor membre care nu fac parte din zona euro ar putea fi cele mai afectate din această cauză, ca urmare a competiţiei pe piaţa liberă. Raportul, prezentat de comisarul european pentru politici regionale, Dănuţa Hubner, ia în calcul patru mari provocări cu care Europa se va confrunta pînă în 2020: globalizarea, tendinţele demografice, schimbarea climatică şi reducerea rezervei de combustibili fosili necesari pentru producerea energiei. Al doilea indice luat în considerare în raportul întocmit de Directoratul General de Politici Regionale al CE vizează schimbările demografice prognozate pentru următorii 11 ani. Astfel, CE estimează că UE va avea o populaţie mai redusă şi mai îmbătrînită la orizontul anilor 2020, ca urmare a scăderii numărului de nou-născuţi şi a creşterii speranţei de viaţă a cetăţenilor săi. De altfel, raportul evidenţiază că, din 2017, se va diminua şi forţa de muncă disponibilă, care pe de o parte va acţiona ca o frînă asupra potenţialului de creştere economică în UE, iar pe de altă parte va avea repercusiuni fundamentale asupra sistemelor de sănătate şi asistenţă socială, precum şi a finanţelor publice. Şi migraţia în cadrul statelor membre va avea efecte puternice asupra economiilor ţărilor din UE, urmînd să adîncească disparităţile dintre regiuni. O altă consecinţă negativă asupra dezvoltării UE pe termen lung ar putea-o avea schimbările climatice. De altfel, România şi Ungaria au fost deja afectate de inundaţii, fiind victime sigure şi pe termen lung, ca urmare a modificărilor în regimul climatic. Pentru a contracara o parte din consecinţe, statele din comunitatea europeană au decis să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% pînă în 2020, să crească eficienţa energetică tot cu 20% şi să ajungă să producă energie regenerabilă în proporţie de 20%, la acelaşi orizont de timp. Raportul face referire şi la faptul că dependenţa UE de importurile combustibililor fosili este în creştere, fapt ce măreşte vulnerabilitatea faţă de volatilitatea preţurilor pe piaţa internaţională, dar şi faţă de statele care deţin rezerve de acest tip. Potrivit unei estimări a Comisiei, dependenţa de importuri de gaze va spori de la 58% în 2005 la 84% în 2030, iar cea de ţiţei - de la 82% în 2005 la 95% în 2030.