Rusia ar putea lansa atacuri cu rachetă asupra unor state UE, precum Polonia, România şi Spania sau membre NATO, precum Turcia, dacă pune în practică ameninţările fără precedent proferate miercuri de preşedintele Dmitri Medvedev, pe tema scutului antirachetă, scrie ”Daily Telegraph”.

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a îmbrăţişat, miercuri, retorica violentă a Războiului Rece, ameninţând că va distruge, dacă va fi necesar, scutul american antirachetă pe care SUA plănuiesc să-l instaleze în Europa. Potrivit ”Daily Telegraph”, această retorică ar putea fi cea mai serioasă lovitură dată relaţiei SUA-Rusia de când a venit la putere preşedintele Barack Obama. Declaraţiile lui Medvedev au apărut după ce în ajun, SUA anunţaseră că vor înceta să mai aplice prevederile Tratatului privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE) în relaţia cu Rusia. Cu alte cuvinte, SUA vor înceta să mai informeze partenerul rus despre armamentul convenţional. Gestul SUA a fost urmat, miercuri, de cel al altor 14 state membre NATO semnatare ale tratatului CFE. Rusia a impus un moratoriu unilateral Tratatului CFE, încă din decembrie 2007, în timpul preşedinţiei lui Putin, sub pretextul îngrijorării legate de expansiunea spre est a NATO, de instalarea scutului american antirachetă în Europa sau chiar de folosirea de către forţele americane a bazei de la Mihail Kogălniceanu. Ridicând şi mai mult miza, liderul de la Kremlin a spus că anxietatea Rusiei este atât de mare, încât îşi rezervă dreptul de a revoca tratatele în vigoare privind controlul armelor nucleare (START) şi de a ieşi de la negocierile pentru noi tratate în domeniu. Casa Albă i-a dat imediat replica lui Medvedev, anunţând că Washingtonul nu îşi va modifica sub nicio formă planurile.

Scutul faţă de care Rusia obiectează atât de ferm este destinat să doboare rachete venind dinspre state imprevizibile precum Iranul, dar va fi operaţional abia peste câţiva ani. Turcia, Polonia, România şi Spania au fost de acord să se alăture unei versiuni mai diluate decât cea a controversatului plan propus iniţial de fostul preşedinte George W. Bush. Kremlinul a respins însă asigurările date de SUA şi iniţial a cerut - dar a fost refuzat - ca Rusia să fie partener egal în acest proiect. În practică, aceasta ar fi însemnat ca Rusiei să i se fi dat aşa-zisul drept de acces la butonul roşu, ceea ce ar fi permis armatei ruse să aibă un cuvânt de spus în faza operaţională, când şi dacă o rachetă să fie doborâtă. Washingtonul a încercat să atenueze orgoliul rănit al Rusiei, oferindu-i un schimb detaliat de informaţii despre sistem.

SUA OBLIGĂ PARTENERII DIN NATO SĂ PARTICIPE LA SCUT Dmitri Medvedev a acuzat, ieri, SUA că obligă partenerii din NATO să participe la sistemul antirachetă din Europa. Rusia a spus săptămâna aceasta că trebuie să se ajungă la un acord în care să fie inclusă ca partener în scut, înainte de summit-ul NATO de la Chicago din 2012, pentru că altfel, înseamnă că NATO a depăşit linia roşie. NATO vrea cooperarea Rusiei în scut, dar prin două sisteme separate, strâns coordonate. Rusia vrea un scut comun şi va desfăşura, dacă va fi necesar, armament ofensiv în sudul şi vestul ţării pentru a viza elementele scutului antirachetă, a declarat Medvedev. El a prezentat o serie de posibile măsuri împotriva elementelor scutului desfăşurate în Europa, ce vor fi aplicate dacă discuţiile pe apărarea antirachetă dintre Moscova şi Washington eşuează.

Rachetele balistice care sunt acum în curs de perfecţionare în Rusia vor fi în măsură să distrugă orice scut antirachetă desfăşurat în următorii 20-30 de ani, a declarat, ieri, fostul şef al Statului Major al trupelor pentru rachete strategice (RVSN), generalul Viktor Esin.