România susţine, la Conferinţa de Revizuire a Statutului de la Roma privind Curtea Penală Internaţională, care a început luni, propunerea referitoare la definiţia crimei de agresiune şi la condiţiile de exercitare a jurisdicţiei CPI asupra acestei crime. Evenimentul, desfăşurat la Kampala, în Uganda, este primul de acest fel de la intrarea în vigoare a Statutului de la Roma, la 1 iulie 2002, care prevede că, după şapte ani de la intrarea în vigoare, va fi organizată o Conferinţă de Revizuire, în cadrul căreia vor fi analizate propunerile de amendare a Statutului. Conferinţa prilejuieşte discutarea propunerilor de amendamente la Statutul CPI. Dezbaterile generale vor constitui cadrul adecvat pentru prezentarea angajamentelor naţionale în combaterea impunităţii, a eforturilor în ceea ce priveşte realizarea unei cooperări cât mai strânse cu instanţa de la Haga, cât şi pentru promovarea universalităţii CPI.

Delegaţia României la conferinţa de la Kampala este condusă de secretarul de Stat pentru Afaceri Strategice, Bogdan Aurescu. România a participat activ la reuniunile premergătoare Conferinţei de Revizuire, contribuind la discuţii prin promovarea, împreună cu Bosnia-Herţegovina şi Noua Zeelandă, a unei propuneri referitoare la definiţia crimei de agresiune şi la condiţiile de exercitare a jurisdicţiei CPI asupra acestei crime. Conform statutului, crima de agresiune face parte din competenţa materială a CPI, pentru exercitarea competenţei fiind însă necesară adoptarea în cadrul Conferinţei de Revizuire a unui amendament privind definirea crimei de agresiune şi stabilirea condiţiilor de exercitare a competenţei. Statutul de la Roma mai prevede că acest amendament trebuie să fie conform cu prevederile relevante din Carta ONU. De asemenea, România este co-autoare, împreună cu Belgia şi alte 17 state, a unei propuneri referitoare la incriminarea utilizării armelor chimice şi biologice în conflictele armate cu caracter non-internaţional. Aceste propuneri, care ilustrează importanţa pe care România o acordă problematicii Statutului CPI, constituie una din bazele dezbaterilor din cadrul Conferinţei de Revizuire.

Evenimentul este onorat de prezenţa unor înalţi oficiali din Statele Părţi la Statutul de la Roma, a reprezentanţilor statelor care au statutul de observator (SUA şi Federaţia Rusă), precum şi a numeroase organizaţii non-guvernamentale care activează în domeniul justiţiei penale internaţionale. La ceremonia de deschidere au participat preşedintele Adunării Statelor Părţi la Statut, ambasadorul Christian Wenaweser, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, precum şi preşedintele CPI, judecătorul Sang-Hyun Song. Curtea Penală Internaţională este singura instanţă penală internaţională permanentă, cu vocaţie universală, care funcţionează în baza principiului complementarităţii faţă de instanţele penale interne. CPI a devenit funcţională odată cu intrarea în vigoare a Statutului de la Roma, la 1 iulie 2002, iar până în prezent, 111 state sunt părţi la Statut, ultimul care a aderat fiind Bangladeshul. România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002. SUA, care nu sunt stat parte la Statutul de la Roma, ci doar observator, au cerut însă, începând din 2002, ca ţările lumii să semneze acorduri bilaterale care să ofere imunitate oficialilor care lucrau pe teritoriu străin. România a fost una dintre ţările care a semnat acest acord, dar Parlamentul nu l-a ratificat până în prezent.