“Conspiraţia” agenţiilor de rating pune România într-o lumină defavorabilă pe plan internaţional. Ţara noastră a primit, la interval de două săptămîni, două lovituri sub centură, prin coborîrea ratingului de ţară şi prin retrogradarea din clasa „investment grade”. Tonul l-a dat Standard&Poors, în 27 octombrie, iar povestea s-a repetat la indigo, ieri, în 10 noiembrie, cînd agenţia de evaluare Fitch a coborît ratingul României pentru credite pe termen lung în valută cu două trepte, la \"BB plus\", cu perspectivă negativă, temîndu-se că statul nu are capacitatea de a evita o criză severă. Ratingul acordat României pentru datoriile pe termen lung în monedă locală a fost revizuit în scădere de la \"BBB plus\", la \"BBB minus\", cu perspectivă negativă. Fitch a redus şi calificativul acordat României pentru datoriile în valută pe termen scurt, de la \"F3\", la \"B\", şi plafonul de ţară, de la \"A minus\", la \"BBB\". Reducerea calificativului României cu două trepte \"reflectă temerile agenţiei privind cadrul politicilor macroeconomice locale şi capacitatea statului de a evita o criză financiară şi economică severă\", se arată într-un comunicat al agenţiei internaţionale de evaluare financiară. Pînă în prezent, calificativul acordat de Fitch pentru România era de \"BBB\", care se situa cu două trepte peste categoria de junk. Perspectiva ratingului era tot negativă. România a fost descalificată de două ori în 14 zile, ieşind astfel din categoria statelor cu calificativ \"investment grade\". Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că România este singurul stat din UE care se află în categoria junk, din cauza deciziei S&P care se “teme” de lipsa unui răspuns adecvat al autorităţilor române la riscurile economice.

Cît de aproape de adevăr sînt deciziile Fitch şi S&P?

Apare însă întrebarea îndreptăţită “Cît de obiective sînt ratingurile acordate României de către S&P şi Fitch?”, mai ales că există analişti români care susţin că cele două agenţii de evaluare au luat decizii în necunoştinţă de cauză. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea, în 3 noiembrie, că “S&P ar trebui să-şi trimită specialiştii în România să cunoască realitatea şi să rescrie cele două pagini scrise total pe lîngă subiect”. Hotărîrea Fitch este la fel de aspru criticată de analiştii români, care o cataloghează drept “nefundamentată şi amuzantă”. Decizia Fitch de a reduce ratingul României cu două trepte, sub nivelul investment grade, este \"amuzantă\" şi nejustificată deoarece analiza agenţiei, precum şi în cazul Standard&Poor\'s, este incompletă, nu ţine cont de fundamentele economice sau de statutul de ţară UE, afirmă analiştii economici. Economistul-şef al BRD, Florian Libocor, pune la îndoială profesionalismul Fitch şi S&P, care nu au mirosit criza subprime din SUA şi au făcut evaluări “extraordinare”, cu ghilimelele de rigoare. \"Este la fel de amuzant să observi cum o agenţie reduce cu două notch-uri ratingul unei economii membră UE şi căreia i-a fost recunoscut statutul de economie de piaţă funcţională pe plan internaţional, argumentul folosit fiind unul comparativ şi nu o evaluare obiectivă\", a spus Libocor. Totodată, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, recunoaşte că există riscuri pe partea fiscală, iar noul guvern va trebui să se gîndească mult mai serios la aceste probleme, însă consideră nejustificată plasarea calificativului de ţară sub nivelul care indică un nivel de risc scăzut pentru investiţii. El a arătat că deficitul de cont curent, un indicator important în fundamentarea deciziilor privind ratingul de ţară, este în scădere, iar ritmul de creditare s-a temperat în acest an. \"Este foarte important să ne gîndim că, la începutul anului, principala grijă era ca deficitul de cont curent să nu ajungă la 17% din PIB. De asemenea, ritmul de creştere a creditării s-a temperat comparativ cu ianuarie. Corecţia deja a început. Decizia mi se pare nejustificată, iar scăderea cu două trepte a ratingului, mult prea pesimistă\", a afirmat Anghel. Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, susţine, la rîndul său, la fel de vehement, că \"decizia Fitch nu a ţinut cont de evoluţii importante ale economiei româneşti”.

Efectele deciziei Fitch pentru România

Despre incapacitatea de plată a ţării noastre, directorul de investiţii la Interamerican Fond de Pensii, Radu Crăciun, spune că respinge această posibilitate sumbră. \"Cadrul instituţional în care operează România şi centura de siguranţă pe care i-o poate oferi apartenenţa la UE o protejează de intrarea în incapacitate de plată\", a afirmat Crăciun. Pe de altă parte, deşi scăderea ratingului a fost nefundamentată, ea va avea efecte asupra percepţiei investitorilor, consideră analiştii. El a arătat că scăderea ratingului va avea un efect negativ asupra investiţiilor străine pe care le va atrage România. Referitor la impactul deciziei Fitch, Crăciun afirmă că se va resimţi în costurile de finanţare mai mari, respectiv cele legate de datoria publică, dar şi costuri mai mari în sectorul privat, deoarece creşte prima de risc. Anghel consideră că investitorii străini strategici deja prezenţi în România nu-şi vor schimba foarte uşor percepţiile pentru că aceştia cunosc deja realitatea economică şi oportunităţile de investiţii in ţară. El consideră, însă, că România nu va reveni mai devreme de un an la nivelul investment grade. Trebuie subliniat că Fitch a redus, totodată, ratingurile şi perspectivele mai multor economii emergente, din cauza efectelor adverse ale recesiunii iminente. Fitch a revizuit şi evaluările altor 16 state în dezvoltare, reducînd calificativul pentru patru dintre acestea şi perspectivele pentru şapte.