România riscă amînarea plăţii celei de-a treia tranşe din împrumutul extern de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), programată pentru finalul acestui an, în urma tensiunilor politice ce au dus la destrămarea coaliţiei la guvernare şi la formarea unui nou guvern, arată un raport al Unicredit Group. „Din perspectiva politicii fiscale şi a ratingului, desigur că lipsa unui guvern efectiv ridică riscuri semnificative. Pe termen scurt, ne aşteptăm ca instituţiile internaţionale (FMI, UE) să adopte o poziţie în aşteptare şi vedem riscuri numai în sensul amînării plăţii din decembrie, dar nu ne aşteptăm la un colaps complet al programului”, se arată în raportul Unicredit. Conform aceluiaşi raport, Unicredit estimează un deficit bugetar de 7,3% din Produsul Intern Brut (PIB) la finalul acestui an, identică cu ţinta fixată de FMI, estimarea fiind revizuită în urcare faţă de ultimul raport, cînd anticipa un deficit public de 5% din PIB. Pentru 2010, Unicredit prevede un deficit bugetar de 6% din PIB, pentru ca, în 2011, dezechilibrul fiscal să se restrîngă la 5% din PIB, nivel care rămîne, însă, semnificativ peste plafonul fixat în Tratatul de la Maastricht, de 3%. În ceea ce priveşte evoluţia economiei româneşti, Unicredit şi-a înrăutăţit prognoza, estimînd acum o contracţie a PIB cu 7,5% în 2009, faţă de 5,2% anterior. Pentru 2010, analiştii grupului bancar prognozează „o foarte slabă recuperare, cu o creştere anuală de numai 0,4%”, iar în 2011, economia României ar urma să avanseze cu 3,5%. „Exporturile vor duce la o îmbunătăţire a producţiei industriale. Pe de altă parte, cererea internă va rămîne slabă, cu o continuare a scăderii consumului şi niveluri coborîte ale investiţiilor. Consumul este temperat de şomajul în creştere, îngheţarea salariilor reale şi efecte negative asupra avuţiei, în timp ce constrîngerile financiare şi dobînzile ridicate vor fi principalul obstacol pentru investiţii”, se arată în raport. În altă ordine de idei, analiştii UniCredit au revizuit estimările privind cursul de schimb la finele anului 2009, de la 4,5 lei/euro, la 4,3 lei/euro, avînd în vedere „istoricul de stabilitate forţată din ultima perioadă” şi valul de optimism existent pe pieţele internaţionale, care influenţează pozitiv statele emergente. Economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal, a menţionat că instabilitatea politică şi riscul existent pe partea fiscală sînt factori care nu permit aprecierea monedei naţionale. „România s-ar putea să fie penalizată un pic din cauza instabilităţii politice şi ineficienţei fiscale”, a spus Pal. Pe de altă parte, Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, susţine că instabilitatea politică din această perioadă va duce la continuarea presiunii asupra leului, la reţinere din partea investitorilor români şi străini, precum şi la înjumătăţirea activităţilor din administraţii. „Va continua presiunea asupra leului, vor continua restricţiile pe care şi le-au autoimpus atît investitorii străini, cît şi cei români şi ne aşteptăm la un blocaj administrativ. Administraţia va continua să lucreze la jumătate din turaţie”, a declarat Ovidiu Nicolescu.