Într-un comentariu RFI România, intitulat “Viitorul comisar român. O urgenţă?”, se atrage atenţia că România riscă să ajungă în situaţia ca, din cauza disputelor din coaliţie, să obţină un portofoliu de comisar european mai puţin important, mai ales că importanţa acestuia variază în funcţie de numele candidatului şi de lobby-ul făcut în ţara care îl propune. Potrivit RFI România, întrebarea legată de numele comisarului român din viitoarea Comisie Europeană (CE) pare prematură, mai ales că vacanţa încă nu s-a terminat, nu se ştie încă nici cine va fi preşedintele CE, nu se ştie nici dacă viitoarea Comisie va funcţiona pe actualul Tratat de la Nisa sau dacă va intra în vigoare cel de la Lisabona, prin urmare nu se ştie dacă numărul comisarilor va scădea sau va rămîne acelaşi. Referindu-se la dezbaterea PSD-PD-L pe tema nominalizării comisarului, comentariul precizează că, pentru numirea viitorului comisar, cîştigătorul din alegeri contează prea puţin, iar “nominalizarea va fi făcută de Guvern, care poate propune şi un tehnocrat, aşa cum s-a întîmplat în cazul lui Leonard Orban, după eşecul desemnării lui Varujan Vosganian”. Autorul comentariului aminteşte că, recent, ministrul de Externe a tras un semnal de alarmă, cerînd coaliţiei aflate la guvernare să concretizeze cît mai repede negocierile pentru desemnarea candidatului, iar premierul i-a răspuns două zile mai tîrziu, spunînd că este mai puţin importantă persoana comisarului desemnat de România, mai important fiind portofoliul pe care îl va obţine. “Cu alte cuvinte, întîi vedem care e funcţia, apoi propunem candidatul”, remarcă autorul comentariului, adăugînd însă că, “deşi pare logică, afirmaţia lui Emil Boc nu se suprapune cu realităţile europene”. Jurnalistul aminteşte că, de peste un an, prin vocea lui Lazăr Comănescu şi ulterior a lui Cristian Diaconescu, România anunţă că vizează un portofoliu important, cel al Agriculturii: “Bucureştiul e sprijinit în demersul său de Franţa şi de Grecia şi există şi un candidat (chiar dacă numele nu i-a fost pronunţat oficial). E vorba de Dacian Cioloş, fost ministru al Agriculturii. Deşi Dacian Cioloş este o persoană competentă, iar România este o ţară agricolă, acest portofoliu ar putea fi inaccesibil. Există motive tehnice: fondurile îngheţate din programul SAPARD, demararea cu greutate a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, continuarea monitorizării din motive de corupţie”. Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a declarat, ieri, că Guvernul şi cele două partide ale coaliţiei trebuie să decidă cît mai repede în privinţa comisarului european, deoarece există riscul ca România să nu obţină un portofoliu semnificativ. Corlăţean a avertizat că, din informaţiile deţinute de membrii comisiei, la jumătatea lunii septembrie urmează să fie clarificată problema viitorului preşedinte al CE, ceea ce înseamnă că propunerile statelor membre pentru comisarii europeni devin scadente la acea dată. Acesta a solicitat Guvernului şi partidelor coaliţiei guvernamentale, PD-L şi PSD, să urgenteze demersurile atît pentru clarificarea internă asupra opţiunilor privind portofoliul comisarului european, cît şi pentru negocierea cu alte grupuri politice din Parlamentul European (PE) sau state membre ale Uniunii. El a explicat că pot exista fie două propuneri ale celor două partide ale coaliţiei guvernamentale, propuneri care să includă seturi de patru-şase domenii considerate prioritare pentru viitorul portofoliu, fie ca principalele partide să facă propuneri care să fie sprijinite de grupurile din PE la care sînt afiliate.