Hotărîrea privind declararea ariilor de protecţie a păsărilor a fost aprobată ieri, după ce Comisia Europeană (CE) a anunţat, în urmă cu o săptămînă, că ar putea sancţiona România pentru întîrzieri în adoptarea actului normativ. Hotărîrea prevede ca, în termen de un an de la intrarea în vigoare a actului normativ, ariile de protecţie specială avifaunistică vor fi delimitate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. „Desemnarea acestor situri reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente la nivelul Uniunii Europene de stopare a pierderii biodiversităţii. Prin desemnarea ariilor speciale de protecţie avifaunistică se vor lua măsurile necesare pentru conservarea, menţinerea sau restabilirea populaţiilor de păsări de interes comunitar, precum şi a habitatelor acestora. Desemnarea acestor situri nu va perturba activităţile economice din zonă, dacă acestea sînt realizate într-un mod durabil şi nu afectează speciile şi habitatele”, se arată într-un comunicat al Guvernului. Executivul apreciază că suprafaţa acestor siturilor se va dubla, ajungînd la aprox. 16% din suprafaţa terestră a României, din care 10% reprezintă arii de protecţie avifaunistică. Într-un comunicat al CE de săptămîna trecută se preciza că instituţia a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru lipsa normelor de protecţie a păsărilor sălbatice şi migratoare vulnerabile, obligaţie asumată de România prin Tratatul de Aderare, în partea Capitolului de mediu referitoare la biodiversitate. Oficialii români au susţinut însă că apariţia Hotărîrii de Guvern la care CE face trimitere a fost întîrziată de Ministerul Agriculturii şi că, în pofida întîrzierii, va fi adoptată şi asumată de Comisie, înainte de sancţionarea efectivă a României. În replică la comunicatul CE, ministrul român al Mediului, Attila Korodi, a declarat că este exclus să se ajungă la sancţionarea propriu-zisă a României în această privinţă, dat fiind faptul că actul normativ cerut de Comisie „va fi adoptat în următoarele săptămîni”. Declanşarea procedurii de infringement împotriva României în acest caz nu este o premieră pentru autorităţile române, situaţia fiind similară celei legate de taxa de primă înmatriculare. Procedura de infringement presupune, înaintea sancţionării propriu-zise, un schimb de documente oficiale între statul vizat şi Comisie conţinînd poziţiile acestora în problema apărută. În cazul în care, după două scrisori ale Comisiei şi, respectiv, două ale statului membru vizat, cele două părţi nu se pun de acord, instituţia de la Bruxelles decide o sancţiune în cazul respectivei ţări, care este şi imediat aplicată. De obicei, statul membru vizat are la dispoziţie două luni pentru a răspunde fiecăreia dintre scrisorile primite de la Comisie şi, implicit, timp să se conformeze celor cerute de CE şi asumate prin Tratatul de Aderare.