MOŢIUNE PE TEMA SCHENGEN Apropierea reuniunii miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (Consiliul JAI), unde se va pune din nou problema aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a agitat serios spiritele în politica românească. Dacă până la sfârşitul săptămânii trecute dezbaterea pe tema Schengen a fost o dispută politică internă, ieşirea ministrului federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, potrivit căruia Germania va folosi dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a pus şi mai multe paie de focul mocnit din politica mioritică. Pentru mulţi a fost surprinzătoare afirmaţia ministrului român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, care a declarat că „o eventuală nouă decizie de amânare a aderării României la Schengen la Consiliul JAI va afecta credibilitatea procesului, iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată de aderare şi doar să aştepte o invitaţie de la UE”. Titus Corlăţean a fost imediat sprijinit şi de premierul Victor Ponta, care declara că Guvernul trebuie să aibă o altă strategie, mai eficientă şi mai demnă privind relaţiile noastre europene. Cei mai iritaţi de afirmaţiile ministrului de Externe au fost preşedintele Băsescu şi, bineînţeles, cei de la PDL, care probabil au fost imediat traşi de urechi de mai marii Europei care se aşteptau ca în continuare România să stea cu capul plecat. Şi cum sunt cei care vor fi urecheaţi pentru poziţia de forţă a actualului Guvern, pedeliştii se laudă cu depunerea unei moţiuni simple pe tema Schengen care, potrivit lui Vasile Blaga, va fi semnată şi de parlamentarii PP-DD.

SUSŢINERE Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că, din punctul de vedere al părţii române, aderarea la Schengen „nu a fost niciodată prima prioritate a României”, dar rămâne în continuare un obiectiv. Antonescu a spus că este perfect solidar cu poziţia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, privind aderarea României la Schengen, el arătând că poziţiile exprimate de oficialii români pe această temă au fost coerente. ”Dacă cineva doreşte să blocheze discutarea şi luarea acestei decizii, trebuie să aducă argumente. E normal ca România să ceară argumente”, a declarat Antonescu. Premierul Victor Ponta a spus ieri că intenţia Guvernului este de a nu se ajunge la exercitarea de către Germania a dreptului de veto în Consiliul JAI la discutarea aderării la Schengen, menţionând că Executivul îşi asumă schimbarea strategiei politice privind obiectivele europene ale României. „Dacă vom obţine de la Germania un punct de vedere clar asupra a ceea ce ar trebui făcut în viitor, e foarte bine, nu vreau să exportăm probleme din România dincolo de graniţe şi în alte consilii”, a afirmat Ponta. Disputa pe tema Schengen este urmărită cu interes de toţi politicienii. Prim-vicepreşedintele PSD Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat că este întru totul de acord cu poziţia ministrului de Externe Titus Corlăţean. „Ministrul de Externe Titus Corlăţean şi premierul Victor Ponta au pus punctul pe i: Dacă nu ne vreţi în Schengen, foarte bine. Nu mai vrem nici noi. România şi-a îndeplinit toate obiectivele. Acest Schengen a devenit un instrument de şantaj asupra României. Ca atare nu pot decât să salut atitudinea premierului şi a ministrului de Externe. Nu cred că moare niciun român dacă va sta cinci minute mai mult la graniţă”, a declarat Nicuşor Constantinescu.

Declaraţia lui Friedrich, inacceptabilă

Liderul grupului S&D din PE, Hannes Swoboda, consideră că declaraţia ministrului german de Interne pe tema Schengen este „foarte populistă şi inacceptabilă”, precizând că socialiştii europeni vor cere preşedinţiei irlandeze a UE să dea Germaniei „un semnal că astfel de politici sunt inacceptabile”. „Nu este o surpriză pentru mine. Ministrul de Interne este un politician de dreapta foarte populist. Germania are alegeri şi cred că în anumite oraşe vor să arate electoratului cât de duri sunt şi că vor împiedica oamenii să vină în Germania. Ceea ce nu au făcut şi nici nu pot să facă. Este o poziţie politică”, a declarat Swoboda. El spune că se va face un apel la Consiliul European, în care va solicita ca preşedinţia irlandeză să sancţioneze în vreun fel ieşirea ministrului german. „Ieşirea ministrului german are legătură cu alegerile din Germania şi cu mişcarea populistă din Guvernul de acolo. Cred că se va schimba situaţia după alegerile din Germania, pentru că acest gen de argumentaţie politică nu mai există şi sper că, între timp, Comisia şi Consiliul vor aborda problema într-un mod serios şi vor încerca să găsească o cale de ieşire din criză”, spune Swoboda.