În timp ce restul statelor civilizate, şi nu numai, fac tot posibilul pentru a creşte calitatea actului educaţional şi a avea un număr cât mai mic de cetăţeni neşcolarizaţi, în România, măsurile luate de fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, au făcut exact contrariul: au dus la scăderea calităţii actului educaţional şi, implicit, a nivelului de pregătire a tinerei generaţii. Potrivit unui raport privind situaţia Educaţiei româneşti, prezentat de autorităţile de la Bruxelles, România se află sub media UE de 13,5% în ceea ce priveşte rata abandonului şcolar timpuriu, care a fost de 17,5% în 2011, în timp ce obiectivul pentru 2020 este de 10%. În aceste condiţii, nu este de mirarea că peste 40% din adolescenţii de 15 ani nu au competenţe adecvate de citire, în matematică sau ştiinţe pentru a fi pregătiţi pentru viaţa adultă. De asemenea, rata angajării absolvenţilor români a scăzut şi mai mult în timpul crizei economice, fiind mult sub media UE, respectiv de 70,4% faţă de 77,2%. Una din explicaţii o reprezintă, potrivit raportului european, neconcordanţă semnificativă existentă între oferta educaţională a universităţilor româneşti şi nevoile de pe piaţa muncii, lucru vizibil în rata scăzută de angajare a absolvenţilor de universităţi. În peste 39% din cazurile de eşec la angajare problema o reprezintă supracalificarea. Raportul realizat de oficialii europeni a mai scos la iveală faptul că, deşi România are una dintre cele mai grave probleme în asigurarea competenţelor din întreaga UE, bugetul alocat Educaţiei este cel mai mic din UE.