România era odinioară o ţară care deţinea una din cele mai întinse reţele de căi ferate din Europa, însă la 20 de ani de la căderea comunismului, căile sale ferate sunt într-o stare catastrofală, victime ale dezinteresului guvernanţilor, scrie AFP, citând experţi în materie. În timp ce UE se reorientează către calea ferată, pentru a proteja mediul ambiant, România, ţară membră din 2007, experimentează contrariul. „Traficul ar putea să se reducă cu 10% în 2010”, afirma pentru AFP directorul de la CFR Călători, Liviu Pescăraşu. Numărul de automobile s-a triplat în 20 de ani, de la 1,3 la 4 milioane, românii îndreptându-se către un “lux” rar sub comunism. “Seamănă puţin cu ceea ce s-a întâmplat în Franţa când aceasta a abandonat tramvaiele în epoca dominaţiei automobilului... pentru a reveni mai apoi”, sublinia Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare. Pierderea interesului pentru tren se explică prin prelungirea traseelor, provocată de infrastructuri tot mai deteriorate, viteza comercială fiind de doar 50 de kilometri pe oră. Întârzierile între una şi trei ore se înmulţesc pe majoritatea tronsoanelor. Potrivit cifrelor oficiale, 40% din tronsoane şi 96% din podurile feroviare au nevoie de reparaţii ample. “România trebuie să investească mai mult în infrastructura sa feroviară, care se deteriorează rapid din lipsă de întreţinere”, declara pentru AFP Comisia Europeană. Desigur, unele tronsoane se află în curs de modernizare, în cadrul unor proiecte europene, precum cel dintre Constanţa şi Bucureşti. Acest tronson lung de 225 de kilometri este parcurs azi în în mod frecvent în cinci ore, mai mult decât în perioada comunistă.

• RESTRICŢIILE DE VITEZĂ VOR DURA TOTUŞI PÂNĂ ÎN 2015 • Refacerea podurilor peste Dunăre nu a fost luată iniţial în calcul, avertiza directorul adjunct pentru proiecte europene la CFR, Radu Irimia, care de la preluarea funcţiei încearcă să pună pe picioare un număr de proiecte. Pe tronsonul Bucureşti-Câmpina, refăcut cu fonduri europene, lipsa întreţinerii duce la noi restricţii de viteză, declara pentru AFP o sursă care cunoaşte problema. Deşi foarte des se invocă ca explicaţie criza, experţii amintesc că România a experimentat zece ani de creştere economică fără ca domeniul căilor ferate să fie obiectul unor investiţii necesare. După ce a primit 610 milioane de euro de la UE, Bucureştiul dispune în principiu, din 2007, de 1,85 miliarde euro pentru infrastructura feroviară. Premierul Emil Boc l-a criticat recent pe ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. “Această situaţie catastrofală este rezultatul unei lipse de voinţă politică de ani de zile”, conchidea Roşeanu. AFP mai menţionează că Ministerul Transporturilor nu a răspuns întrebărilor sale.