România şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) au convenit să facă un inventar al subiectelor legate de restituirea proprietăţii vlahilor din Macedonia. Ministrul Teodor Baconschi a apreciat că autorităţile de la Skopje fac eforturi constructive pentru a asigura un climat interetnic cât mai bun. Acesta a avut, la Bucureşti, o întrevedere cu omologul său macedonean, Antonio Milososki. Şeful diplomaţiei române a declarat că pe agenda discuţiilor cu omologul macedonean s-a aflat şi politica FYROM faţă de minorităţi.

FYROM este singurul stat din Balcanii de Vest în care comunitatea română beneficiază de recunoaştere constituţională. Aproximativ 20.000 de vorbitori de limbă română, aromâni/vlahi şi meglenoromâni, locuiesc în prezent pe teritoriul ţării. Din cauza politicilor comuniste de asimilare şi integrare forţată a minorităţilor naţionale, în prezent se constată o profundă divizare a comunităţii aromâne, iar meglenoromânii sunt chiar în pericol de dispariţie. În zonele cu grupuri compacte de aromâni există şcoli cu predare în aromână, însă comunitatea se confruntă cu lipsa cadrelor didactice. Aromânii din FYROM au o singură biserică, la Bitola, care oficiază slujbe religioase în limba maternă. Nici aromânii, nici meglenoromânii nu au reprezentare parlamentară. Antonio Milososki a declarat, la Bucureşti, că autorităţile de la Skopje s-ar bucura să vadă că minorităţile au în Grecia aceleaşi drepturi ca în FYORM şi a adăugat că ar fi de dorit un comportament mai european al Atenei în diferendul privind numele ţării.

Teodor Baconschi şi şeful diplomaţiei de la Skopje au semnat, miercuri, Memorandumul de cooperare în domeniul integrării europene şi euroatlantice între MAE român şi MAE macedonean şi Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea dintre Institutul Diplomatic Român şi Direcţia pentru Academia Diplomatică a MAE de la Skopje. Şeful diplomaţiei române a menţionat, de asemenea, că România este un suporter activ al extinderii UE şi NATO în regiunea Balcanilor de Vest şi s-a declarat convins de această dubla vocaţie geostrategică a tuturor statelor din regiune, asigurând că Bucureştiul va acţiona în continuare pentru ca acest lucru să fie finalizat. Schimburile economice dintre România şi FYROM sunt în creştere, iar companii româneşti ar putea participa la licitaţiile pentru dezvoltarea sectorului energetic. \"

Emisarul ONU Matthew Nimetz a avut la începutul de luni la New York noi discuţii cu reprezentanţii Greciei şi FYROM pentru a găsi o soluţie asupra numelui fostei republici iugoslave. Un acord interimar din 1995, încheiat cu ajutorul ONU, obligă Atena şi Skopje să negocieze sub auspciile Naţiunilor Unite pentru a încerca să ajungă la un acord în privinţa diferendului referitor la numele Macedoniei, însă negocierile nu au înregistrat progrese semnificative. Diferendul dintre cele două ţări a ajuns şi la Curtea Internaţională de Justiţiei de la Haga. Instanţa va examina începând în perioada 21-30 martie martie diferendul dintre cele două ţări. Macedonia s-a adresat Curţii Internaţionale de Justiţie, după ce Grecia a blocat aderarea ţării la NATO la summit-ul care a avut loc în aprilie 2008 la Bucureşti.