România şi Olanda continuă cooperarea privind sistemul judiciar

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

România şi Olanda continuă cooperarea privind sistemul judiciar

Politică 04 Septembrie 2009 / 00:00 358 accesări

Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a efectuat, ieri, o vizită de lucru în Olanda, la invitaţia omologului său olandez, Maxime Verhagen. Diaconescu a avut convorbiri cu Verhagen, cu ministrul pentru Afaceri Europene, Frans Timmermans, precum şi cu membrii Comisiei de Afaceri Europene a Camerei Reprezentanţilor de la Haga. Diaconescu a făcut această vizită în Olanda după ce, miercuri la prînz, MAE a anunţat anularea deplasării, în contextul apariţiei unui document public foarte critic la adresa statului de drept din România, iar miercuri seară a comunicat că ministrul va participa, totuşi, la şedinţa din Legislativul olandez. La întîlnirea de ieri, ministrul Diaconescu şi oficialii olandezi au convenit intensificarea cooperării pentru întărirea graniţei de est în perspectiva aderării la Schengen şi continuarea programelor de cooperare privind sistemul judiciar şi Institutul Naţional al Magistraturii (INM). De asemenea, la propunerea părţii române, miniştrii de Externe ai celor două ţări au convenit să exploreze în continuare posibilitatea unui proiect european referitor la romi şi să se aducă această chestiune în dialogul de la nivelul UE. Diaconescu a prezentat progresele făcute de România în domeniile aflate sub incidenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare, „Olanda oferind una dintre cele mai consistente asistenţe bilaterale, la nivelul statelor membre UE, în vederea reformării justiţiei şi combaterii corupţiei în România”. Această prezentare a prefaţat dezbaterea subiectului de către membrii Comisiei respective cu ministrul olandez pentru Afaceri Europene.

Presa din Olanda a scris, ieri, despre “enervarea” ministrului Cristian Diaconescu care “iniţial şi-a anulat în ultimul moment o vizită la Haga, ca apoi, după ce omologul său olandez i-a explicat că este vorba despre o neînţelegere, oficialul român să se răzgîndească şi să îşi ceară scuze chiar. “Guvernul român, supărat pe Olanda”, scrie De Telegraaf, vorbind despre gestul “de ultim minut al ministrului român”, care şi-a anulat vizita. “Guvernul ţării balcanice este supărat din cauza criticilor olandeze privind reformele din justiţie ale ţării”, scrie cotidianul, care atrage atenţia că gestul Olandei a fost catalogat drept “inamical” de către România. Publicaţia NRC Handelsblad consemnează, la rîndul ei, incidentul diplomatic, subliniind că Olanda s-a bazat pe raportul Comisiei Europene cînd a formulat acele critici, dar că, de asemenea, “merge un pas mai departe: Guvernul susţine că slaba combatere a corupţiei ar putea afecta distribuirea fondurilor europene pentru România şi aderarea la spaţiul Schengen. Aceste aspecte nu se regăsesc în raportul CE”. Portalul Nieuws atrage atenţia că după o convorbire telefonică purtată tîrziu în noapte, cei doi miniştri de Externe au ajuns la concluzia că este vorba despre o neînţelegere. De asemenea, preşedintele Băsescu a exprimat, miercuri, în discuţiile cu noul ambasador olandez la Bucureşti, Maria Wilhelmina Josepha Antonia Van Gool, dezacordul privind încercările de conectare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) cu alte procese din UE, precum accesarea fondurilor europene, arătînd totodată că dialogul între ministerele de Externe trebuie să continue. Întîlnirea de la Cotroceni a marcat debutul oficial al misiunii acestui ambasador în România. Convorbirile au fost axate şi pe subiectul cooperării româno-olandeze în domeniul justiţiei, şeful statului arătînd importanţa continuării transferului de expertiză olandeză pentru îmbunătăţirea sistemului judiciar din România. Băsescu a subliniat că evaluările olandeze privind neajunsurile care grevează încă actul de justiţie reflectă concluziile raportului din luna iulie întocmit în cadrul MCV al CE, pe care şeful statului l-a apreciat ca fiind corect. În acelaşi timp, el şi-a exprimat dezacordul privind încercările de conectare a MCV cu alte procese din UE, precum accesarea fondurilor europene sau aderarea la Spaţiul Schengen.



12