Ministrul ucrainean al Apărării, Iuri Ehanurov, a declarat că posibilii inamici ai armatei ţării sale sînt acele state care au revendicări teritoriale faţă de Ucraina şi a nominalizat în acest sens România şi Rusia. ”Acestea sînt două ţări ai căror politicieni fac declaraţii în acest sens. Mai precis, în România, autorităţile fac declaraţii că nu recunosc frontiera cu Moldova, pentru că aceasta ar însemna recunoaşterea pactului Molotov-Ribbentrop”, a spus ministrul ucrainean, referindu-se la declaraţiile de săptămîna trecută ale preşedintelui Traian Băsescu. Acesta a declarat, vinerea trecută, la Piatra Neamţ, că România consideră inutilă semnarea unui tratat de frontieră care să facă din şeful statului român un partener al lui Ribbentrop şi al lui Molotov, explicînd că acest demers ar veni împotriva obligaţiilor asumate de statul român. Declaraţia a stîrnit şi nemulţumirea Chişinăului. ”Astfel de declaraţii sînt periculoase, mai ales că şi alţi politicieni declară că Bucovina şi Basarabia reprezintă o problemă”, a comentat Ehanurov. Şi în anul 2008, o declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu a provocat, la Kiev, reacţii vehemente, iar presa rusă nu a ratat consemnarea acestui fapt. Preşedintele Băsescu declarase la un forum că ”în Ucraina există destule forţe care, chiar dacă nu la nivel oficial, vorbesc despre revenirea Transnistriei în componenţa Ucrainei, dar aceste forţe uită de sudul Ucrainei, care în acest caz ar trebui să revină în componenţa Moldovei”. Este vorba despre o parte a regiunii Odesa, inclusiv fosta Cetatea Albă, în prezent Blegorod-Dnestrovsk.

Pe de altă parte, potrivit ”Ukrainskaia Pravda”, ministrul ucrainean al Apărării, Iuri Ehanurov, a reamintit că ”există problema Crimeei”. ”După Caucaz (după conflictul dintre Georgia şi Rusia din august 2008) a început să se înţeleagă că există probleme de securitate regională şi că trebuie să ai relaţii de prietenie cu vecinii. De asemenea, trebuie să fii destul de puternic pentru ca nimeni să nu aibă intenţia să-şi atace vecinul”, a spus ministrul ucrainean al Apărării. Ehanurov a adăugat că ”războiul contemporan este unul scurt. Problema este să rezişti ceva timp, iar apoi, comunitatea internaţională se va implica. Eventual. Sistemul de apărare aeriană al Ucrainei este la un nivel performant şi acest fapt este cunoscut de vecini”, a mai spus el. La întrebarea dacă armata ucraineană are în vedere variante ale unei posibile rezistenţe în faţa Rusiei în Crimeea, ministrul a spus că ”în Crimeea are loc, mai degrabă, un răboi informaţional. Avem relaţii foarte bune cu Ministerul rus al Apărării. În scurt timp vom demonstra acest lucru în Crimeea, cînd aviatorii ruşi vor participa la exerciţii organizate pe aerodromurile noastre”. Peninsula Crimeea, alipită Ucrainei în 1954, de către preşedintele URSS, Nikita Hruşciov, este populată aproape în întregime de cetăţeni rusofoni, iar poziţia pro-rusă din această regiune este foarte puternică. În plus, Sevastopol este portul de bază al Flotei ruse a Mării Negre. Ucraina a insistat ca Rusia să părăsească această bază navală, la 29 mai 2017, cînd va expira acordul bilateral semnat în 1997, însă Moscova ar vrea prelungirea contractului de închiriere. Acest subiect este cu atît mai sensibil pentru Rusia, cu cît Ucraina intenţionează să adere la NATO.

Relaţiile dintre Ucraina şi România s-au răcit în ultimul timp, mai ales după scandalul de spionaj izbucnit în martie, în urma căruia doi ataşaţi militari ucraineni de la Bucureşti au fost declaraţi personae non-gratae, iar Kievul a recurs la o măsură similară în legătură cu doi diplomaţi români. În acest scandal de spionaj au fost expulzaţi, însă, de la Bucureşti şi trei diplomaţi ruşi, potrivit unui document austriac care îl cita pe preşedintele Băsescu. Şeful statului ar fi făcut această dezvăluire într-o discuţie avută cu ambasadorii statelor UE. Niciun oficial român sau rus nu a confirmat, dar nici nu a infirmat, pînă în prezent, această informaţie.