SEMESTRUL EUROPEAN Liderii statelor membre ale UE s-au reunit, ieri seară, în cadrul Consiliului European de primăvară, care se va concentra pe subiectele economice, în special pe măsurile de consolidare a disciplinei fiscal-bugetare şi pe încurajarea creşterii şi a ocupării forţei de muncă. Timp de două zile, liderii Celor 27 marchează încheierea primei faze a semestrului european, prin redactarea unor orientări pentru politicile bugetare şi economice ale statelor membre. Liderul Eurogrupului, premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, a făcut o scurtă prezentare despre evoluţiile recente din Zona Euro, după care s-a discutat problema acordării statutului de candidat la aderarea la UE pentru Serbia. O recomandare pentru acordarea acestui statut a fost făcută marţi, de miniştrii Afacerilor Externe din UE, în cadrul Consiliului Afaceri Generale. Ultimul subiect al agendei primei zile a Consiliului European a fost extinderea Spaţiului Schengen. Discuţia a avut loc la dineul de lucru al liderilor statelor UE şi nu constituie o surpriză, întrucât concluziile Consiliului European din luna decembrie menţionau că în cazul în care nu se va ajunge la deblocarea situaţiei în dosarul extinderii Schengen, discuţiile se vor relua în martie.

Astăzi, în a doua zi a summit-ului, liderii din 25 de state UE, excepţie făcând Marea Britanie şi Cehia, vor semna Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară. Forma finală a documentului a fost convenită la Consiliul European informal din 30 ianuarie. Ulterior, vor fi abordate situaţia din Siria şi evoluţiile din vecinătatea sudică a UE, iar preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, va prezenta bilanţul recentelor summit-uri UE - India şi UE - China. Pe agenda reuniunii la nivel înalt mai figurează pregătirea poziţiilor comune în perspectiva reuniunilor G8 din 19-20 mai şi G20 din 18-19 iunie, precum şi a Conferinţei ONU privind Dezvoltarea Durabilă Rio+20 din 20-22 iunie.

UN SUMMIT NORMAL Reuniunea UE va evita o serie de subiecte conflictuale, pe fondul campaniei electorale prezidenţiale din Franţa. Potrivit unui diplomat european, acesta va fi primul summit normal, liniştit, de la izbucnirea crizei economice în 2008. Este însă dificil de apreciat dacă aceasta este o revenire la normalitate sau dacă liderii au decis pur şi simplu să ascundă sub preş subiectele conflictuale. Cert este că România şi Serbia au semnat, ieri, la Bruxelles, protocolul privind statutul minorităţilor din cele două ţări, după ce partea română a solicitat în reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) semnarea cât mai rapidă a unui astfel de document care să garanteze respectarea drepturilor tuturor minorităţilor recunoscute din ţara vecină. Documentul a fost semnat de ambasadorul României la UE, Mihnea Motoc şi de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic. La concluziile CAG a fost anexată Declaraţia Comisiei Europene prin care aceasta reiterează importanţa respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE. Totodată, CE se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 asupra progreselor.

O POZIŢIE CRITICĂ Senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, a criticat decizia României de a se opune în cadrul CAG acordării statutului de candidat la integrare pentru Serbia, în ciuda faptului că acuză probleme în modul în care oficialii de la Belgrad tratează minoritatea română. Gyorgy Frunda, care a şi introdus un amendament referitor la Serbia şi minorităţi, alături de Titus Corlăţean şi Viorel Badea, acceptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, susţine că oficialii de la Belgrad divizează artificial comunitatea românească, dar există o problemă în faptul că unii se declară vlahi, nu români. Întrebat dacă se poate face o paralelă între lupta UDMR pentru drepturile minorităţilor de la începutul anilor \'90 şi cea a românilor din Valea Timocului, senatorul Frunda a răspuns: “Între minorităţi întotdeaună există paralelisme, pentru că toate minorităţile luptă pentru drepturi şi problema se pune cât sunt ele discriminate, nu există nicio minoritate în Europa, poate cu excepţia catalanilor, care să spună că nu are niciun fel de discriminare. Există anumite asemănări, dar diferenţa este mare, noi nu suntem împărţiţi, nu se face o diferenţă între secui şi unguri, cum nu se face între români şi olteni”.

Comunitatea românească din Serbia numără în jur de 300.000-350.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar din 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia, în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi vlahi, românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.