Chiar dacă în 2011 România va avea unul din cele mai mici ritmuri de creştere din rândul celor 10 noi state membre ale UE, un raport al Băncii Mondiale subliniază că, în 2012, România şi Slovenia vor fi singurele ţări din UE 10 în care ritmul de creştere economică se va accelera, datorită cererii interne puternice. Economistul şef al BM pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, Kaspar Richter, a declarat că, în pofida diminuării, ritmul de creştere în UE10 va rămâne mai mare ca în vechile state membre. Cu toate acestea, BM avertizează că perspectivele pentru noile state membre rămân incerte. În condiţiile în care două treimi din exporturile UE 10 merg spre UE şi patru cincimi din activele bancare din UE 10 se află în proprietatea unor bănci străine, noile tensiuni din Europa ar putea să se extindă şi în UE 10.

PERICOL UNGURESC? Ungaria a fost lovită din plin de agravarea crizei din Zona Euro iar problemele celei mai îndatorate economii din Europa Centrală şi de Est ar putea indica un nou val de contagiune în regiune, afectată puternic şi în 2008 de criza financiară. Budapesta s-a confruntat cu trei licitaţii dificile, pentru vânzarea de obligaţiuni, într-o săptămână, randamentele au urcat puternic iar forintul s-a depreciat la un minim istoric. Agenţiile Fitch şi Standard&Poor\'s au înrăutăţit la negativă perspectiva de rating a Ungariei, aflată pe ultima treaptă recomandată pentru investiţii, iar retrogradarea în categoria junk pare numai o chestiune de timp, potrivit ”Financial Times”. După ce a câştigat alegerile, anul trecut, Guvernul Fidesz a întrerupt acordul cu FMI, care a salvat ţara de la colaps financiar în 2008. Analiştii cred că rezervele valutare de 52 de miliarde de dolari ale Ungariei i-ar putea permite să supravieţuiască doar în prima jumătate a anului următor, fără finanţare externă. Ieri, ministrul Economiei a anunţat că Guvernul ungar demarează negocieri pentru un nou tip de cooperare cu FMI. Un nou tip de cooperare, conceput pentru a se potrivi intereselor Ungariei şi economiei, ar putea fi un instrument util. Acest tip de cooperare, spre deosebire de vechiul acord FMI, nu va reduce, ci va creşte independenţa financiar-economică a ţării, a explicat ministerul.

DATORIA SUA Departamentul american al Trezoreriei a anunțat că datoria publică a SUA a depășit 15.000 de miliarde de dolari, cu o săptămână înainte de raportul comisiei bipartite privind reducerile bugetare. Datoria Guvernului american a crescut constant de la 2 august, dată la care republicanii și democrații din Congres au ajuns la un acord privind ridicarea plafonului de îndatorare, de la 14.300 de miliarde de dolari la 15.194 miliarde de dolari, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Ritmul de împrumut este privit cu îngrijorare de experți, întrucât Washingtonul riscă să ajungă la un nou blocaj. Democrații insistă pentru creșterea taxelor și impozitelor, în timp ce republicanii resping această soluție. În cazul în care comisia nu ajunge la un acord până la 23 noiembrie, Casa Albă va recurge la tăieri automate în bugetele tuturor departamentelor și agențiilor guvernamentale.

GERMANIA ÎNTRECE SPANIA LA DATORII Şeful Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a avertizat că nivelul datoriei Germaniei reprezintă o sursă de îngrijorare. ”Germania are datorii mai mari decât Spania. Singurul lucru este că în Germania, nimeni nu vrea să ştie”, a subliniat Juncker. În Spania, situaţia este cu atât mai gravă cu cât rata la care se împrumută acest stat a atins, ieri, nivelul de 6,975%, pe fondul nervozităţii pieţelor faţă de criza din Zona Euro. O rată de împrumut de 7% este considerată un prag psihologic, începând de la care pieţele consideră o ţară ca fiind riscantă şi incapabilă să se finanţeze singură. Randamentul Irlandei depăşise cu puţin 8% înainte ca ţara să primească un pachet de salvare, rata de împrumut a Greciei a atins 10%, iar a Portugaliei 9%. Despre Italia şi Spania, a treia şi respectiv a patra cea mai mare economie din Zona Euro, se spune adesea că sunt prea mari pentru a-şi permite un eşec.