Oficialii ruşi au acuzat, vineri, România şi SUA de lipsă de transparenţă pe tema scutului antirachetă din Europa, după ce au aflat din presă despre luarea unor hotărâri de principiu în acest domeniu. „Suntem din nou martorii luării unor hotărâri pripite în domeniul apărării antirachetă în Europa”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Andrei Nesterenko. Temerile Rusiei sunt cu atât mai mari cu cât controlul spaţiului aerian şi a celui extraatmosferic reprezintă un avantaj major în războaiele contemporane şi viitoare, aşa cum consideră comandantul forţelor navale ruse, amiralul Vladimir Vâsoţki. România negociază cu SUA găzduirea a 20 de rachete interceptoare din cadrul scutului american antirachetă din Europa, care vor fi amplasate în diferite locuri din ţară, a declarat vineri la Sofia ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi.

Rusia a criticat primul proiect al scutului antirachetă din Europa, elaborat de administraţia preşedintelui american George W. Bush, afirmând că acesta reprezintă o ameninţare pentru securitatea ţării. Noul sistem, prezentat în septembrie 2009 de administraţia Obama, în urma unei reevaluări a ameninţării balistice iraniene, este destinat contracarării rachetelor cu rază de acţiune scurtă şi medie. Această nouă abordare a fost, iniţial, salutată de Rusia. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Andrei Nesterenko şi-a exprimat vineri regretul asupra faptului că securitatea europeană este pe cale să devină „ostatica unor presupuse ameninţări cu rachete care sunt definite într-un mod unilateral, părând să minimizeze pericolul pe care Iranul îl reprezintă în opinia SUA”. Rusia are întrebări serioase\" cu privire la obiectivul real al amplasării unor elemente ale noului scut american antirachetă în Europa.

În schimb, Rusia este dispusă să facă şi o serie de concesii. De exemplu, este de acord în principiu să coopereze pe tema sancţiunilor împotriva Iranului. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care efectuează luni şi marţi o vizită în Franţa, a cerut Iranului să dea dovadă de un comportament responsabil în legătură cu programul său nuclear controversat, într-un interviu pentru revista franceză „Paris Match”. Pe de altă parte, noul şi actualizatul concept strategic al NATO trebuie să includă preocupările pe care le are Rusia, a declarat, acelaşi Andrei Nesterenko. Totodată, Rusia este pregătită să acrediteze permanent diplomaţii NATO la Moscova, ca un semn al ameliorării relaţiilor sale cu Alianţa Nord-Atlantică. În primăvara lui 2009 între Rusia şi NATO a izbucnit un scandal, când Alianţa a retras acreditarea a doi diplomaţi ruşi de la Cartierul General al NATO din Bruxelles. Unul dintre ei era fiul, în vârstă de 23 de ani, al lui Vladimir Cijov, ambasadorul Rusiei la UE. Ca reacţie, Rusia a expulzat doi diplomaţi canadieni care lucrau în cadrul Biroului de Informaţii al NATO de la Moscova. NATO a îngheţat relaţiile cu Rusia în urma conflictului armat din august 2008 cu Georgia şi a recunoaşterii de către Moscova a republicilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. Totuşi, raporturile Rusia-NATO s-au îmbunătăţit în ultimele luni ca rezultat al unui demers de resetare a relaţiilor spinoase între Moscova şi Washington, iniţiat de preşedinţii Barack Obama şi Dmitri Medvedev.