România, deși ar putea fi hub regional de gaze naturale, rămâne dependentă 100% de importurile din Rusia, iar Rusia, potrivit șefului Comisiei pentru industrii, Iulian Iancu, face tot ce-i stă-n putință pentru a menține aceasta stare. Ba mai rău, odată cu proiectele Northstream 2 și Turkish Stream, României îi va fi tot mai greu să-și diversifice sursele de energie, fiind prinsă ca într-un clește. De asemenea, ar trebui să avem și capacități mai mari de înmagazinare, însă toate proiectele s-au oprit; drept urmare, în iarnă, am importat de la unguri gaze de două ori mai scumpe. Avem resurse, dar nu facem ce-ar trebui cu ele. Aceeași veche poveste...

România este, în continuare, dependentă 100% de importul de gaze din Rusia, iar Rusia face tot ce îi stă în putinţă ca să menţină această dependenţă, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu - „În mod chirurgical, cele mai importante decizii privind sectorul energetic din România au fost blocate, amânate sau chiar anulate. O să încerc să vă dau câteva exemple. În primul rând, pentru a deveni hub energetic, prima condiţie este să ai surse de alimentare, în cazul nostru, cu gaze naturale. Dar mai este o condiţie, respectiv să ai diversificarea surselor de alimentare. Iar noi suntem în continuare dependenţi 100% de importul din Rusia. Diversificarea ar putea să fie o chestiune volatilă, care, la un moment dat, să fie atinsă. Ce observăm? Că România este o pată albă în tranzitul de hidrocarburi către Europa. Observăm că se discută despre Northstream 2, care încearcă să crească capacitatea de import de gaze din Rusia, de la 55 la 110 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă 80% din importul de gaze naturale din Rusia. De asemenea, cu toate discuţiile purtate în Uniunea Europeană cu Turcia, se realizează un Turkish Stream, care prinde practic România ca într-un cleşte, ocolită prin nord, ocolită prin sud, dar la pachet cu celelalte state. Şansa diversificării surselor este din ce în ce mai greu se atins, odată cu trecerea timpului“. Totodată, Iancu a atenţionat că programul de înmagazinare a gazelor naturale este întrerupt în România, în condiţiile în care Ungaria a finalizat o astfel de iniţiativă - „A doua condiţie este să ai stocare. Noi aveam capacitate de stocare în 2001 de 1,5 miliarde metri cubi. În 2004 am lăsat 3,1 miliarde metri cubi. Din 2005 şi până astăzi nu s-a mai dezvoltat capacitatea de înmagazinare a României. Ungaria a început în 2007 un astfel de program, a terminat acum și are 7,6 miliarde metri cubi. În februarie - martie, când am avut trei zile de frig, a trebuit să importăm gazele din Ungaria, la 120 lei, dublu faţă de aici“.