Ţara noastră ar putea rata în 2014 adoptarea monedei unice europene dacă “inflaţia nu scade la un nivel sustenabil în 2008 şi 2009”, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Începutul de an a adus o rată anuală a inflaţiei de 7,26%, ceea ce înseamnă maximul ultimului an şi jumătate, a subliniat Isărescu. Pentru sfîrşitul lui 2008, BNR a corectat cu 1,6% rata inflaţiei preconizate, astfel ca procentul vehiculat să fie de 5,9%. Cel mai înalt nivel al inflaţiei pe 2008 va fi atins în luna martie, “cu o rată de 8,3%”, potrivit viceguvernatorului BNR, Cristian Popa. Oficialii BNR au explicat şi că, aşa cum a demonstrat experienţa anterioară, “a duce inflaţia în jos cu măsuri nesustenabile nu este un beneficiu.” “Dacă nu vom putea să aducem inflaţia în intervalul stabilit, dar în mod sustenabil, planul B este să strîngem alte politici şi să lăsăm economia să corecteze cu măsuri mai dure\", a spus Isărescu. Mesajul lui Isărescu este că trebuie ridicată presiunea de pe politica monetară, în principal în ceea ce înseamnă deficitul de cont curent. În aceste condiţii, o rectificare în jos de numai 0,2 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar programat pentru acest an ar fi benefică, pentru că, în acest moment, şi mesajul contează. UE şi Băncile Central Europene nu se vor lăsa convinse că România a intrat în zona euro dacă ţara noastră operează reducerea inflaţiei printr-un deficit mare de cont curent şi un leu supraapreciat, crede Isărescu. Dacă se va întîmpla acest lucru, anii 2010 şi 2011 vor aduce măsuri dure de corecţie. Inflaţia statelor care doresc să adopte euro nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflaţiei din cele mai perfomante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maximum 3% din PIB. Cu doi ani înainte de aderarea la zona euro, statele candidate trebuie să adere la ERM-2 (Mecanismul European al Ratelor de Schimb), demonstrînd astfel stabilitatea monedei naţionale prin menţinerea variaţiei acesteia în cadrul unei marje de 15% faţă de o paritate stabilită în raport cu euro. România şi-a stabilit ca obiectiv să adopte euro la orizontul anului 2014, ceea ce înseamnă că va trebui să intre în ERM II în 2012. În perioada respectivă de doi ani se aplică un regim de curs cu flotare complet liberă, iar BNR nu poate avea intervenţii pe piaţa valutară.

Potrivit lui Isărescu, principala vulnerabilitate a economiei României pe plan internaţional este deficitul de cont curent, însă “îmbucurător este faptul că nivelul actual al cursului permite ca deficitul să nu se adîncească”. Un alt punct nevralgic al ţării noastre este calitatea politicii fiscale, din cauza destinaţiei cheltuielilor, astfel că “ponderea cheltuielilor consumate pentru infrastructură trebuie să fie mai mare”, a mai spus Isărescu. Situaţia consemnată pînă acum a arătat că, deşi anual se alocă anumite sume pentru proiecte, la finele anului, dacă acestea nu au fost cheltuite, sînt destinate consumului. Bugetul general consolidat a înregistrat, la finele anului trecut, calculat după metodologia românească, un deficit de circa 2,4% din PIB, iar pentru acest an a fost aprobat un nivel de 2,7% din PIB. Comisia Europeană anticipează că, în lipsa unei modificări de strategie din partea Guvernului, deficitul bugetar va ajunge în acest an la 3,2%, iar în 2009, la 3,9%. În legătură cu activităţile de creditare în acest an, oficialul BNR îi sfătuieşte pe bancheri să aplice prudenţă şi să conştientizeze riscurile, după doi ani în care băncile s-au luptat pentru creşterea cotei de piaţă.