ROMÂNIA, YES-COUNTRY Summit-ul UE a venit şi a trecut, iar România este exact unde era miercuri, cu singura menţiune că, din toată „avuţia” noastră, s-ar putea să trebuiască să punem umărul la consolidarea financiară a fondului comunitar. Marea concluzie a summit-ului este că, în afara acordurilor normale ale Uniunii, guvernele din zona euro vor adopta reguli bugetare mai stricte. De asemenea, liderii europeni au decis ca cele 17 state din zona euro să negocieze un nou acord interguvernamental pentru consolidarea disciplinei fiscale, iar lor li se vor alătura alte şase state, printre care şi România. Marea Britanie şi Ungaria au refuzat să intre în horă, premierul britanic David Cameron cerând un protocol în noul tratat care să ofere Marii Britanii dreptul de a fi exclusă de la unele reglementări financiare. În privinţa României, nu s-a pus problema unei „poziţii”, ai noştri căzând în genunchi la prima propunere, în timp ce strigau „We agree, we agree”.

COTIZAŢIA, MAREA NECUNOSCUTĂ Noul acord vine şi cu sancţiuni, nestabilite încă, dar cu promisiunea că depăşirea limitei de deficit va fi pedepsită mai sever decât depăşirea plafonului datoriei suverane. Culmea, ai noştri au sărit imediat şi au anunţat că noi vom respecta marjele de deficit. Noi, care până mai ieri eram campioni la somaţii primite de la CE, pentru că deficitul era ieşit din marjele bunului simţ. Ei bine, acum, că treaba pare serioasă, România s-a decis să respecte ţinta comunitară de deficit. (n.r. - …)

SCHEMA „IA SĂ-MI DAI” - RESURSELE FMI VOR FI MAJORATE CU 240 MILIARDE EURO ŞI, DIN CÂTE SE PARE, BANII AR PUTEA VENI CHIAR DE LA DATORNICI

În plus, s-a semnat şi un acord concret între băncile centrale din UE, care urmează să împrumute 240 miliarde euro Fondului Monetar Internaţional, într-un efort comun de sporire a capacităţii de creditare a instituţiei. În teorie, e ca şi cum o persoană fizică ar da nişte bani la bancă, doar ca să ia apoi un credit. În practică, cine şi cum va contribui rămâne marea enigmă a summit-ului. „În acest moment sunt numai supoziţii legate de posibila contribuţie a României la fondul UE, dar cel mai bine este să aşteptăm zece zile, până când va fi definitivată metodologia prin care banii vor ajunge la FMI”, a spus consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu. „L-am auzit pe primul ministru, l-am auzit pe ministrul de Finanţe, ei spun că noi nu vom contribui, pentru că suntem sub influenţa unui acord cu Fondul. Poate că au informaţii, poate că s-au bazat numai pe logică. Nu ştiu cum este, vom afla mai târziu”, a adăugat Vasilescu.

PLĂTIM SAU NU CRIZA EURO? Pentru autorităţi, acordul, dincolo de toate implicaţiile financiare, este un semn de includere a statelor mici în grupul celor mari. „Nu plătim criza euro”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, deşi nu e clar deloc dacă România va cotiza sau nu. Pentru premierul Boc, extinderea regulilor tratatului şi la statele non-euro este un semnal că „nu avem o Europă cu două viteze”, motiv pentru care ne menţinem obiectivul de a intra în zona euro, în 2015. Decizia, dacă îi putem spune aşa, a fost primită cu oarecare resemnare de către cei de la Banca Naţională a României. „România va adopta, mai devreme sau mai târziu, moneda europeană. De la intrarea în 2007 în Uniunea Europeană am acceptat că, la un moment dat, în viitor, vom fi pregătiţi să adoptăm moneda euro”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

ADERAREA LA EURO, ARMĂ ANTI SLĂBICIUNI ELECTORALE SAU DOAR UN SCOP DE DRAGUL SCOPULUI?

El a precizat că ţinta euro are rolul de a ţine reforma pe drumul cel bun, în condiţiile în care există riscul ca Guvernul să prezinte „slăbiciuni electorale, în 2012”. Cu alte cuvinte, aderarea la euro pune presiune pe Guvern, în senul bun, apreciază Isărescu. „Dacă, de exemplu, până în 2013, anul de după alegeri, se dovedeşte că nu suntem capabili să intrăm în ERM II (mecanismul ratelor de schimb, pas premergător aderării efective la zona euro), probabil ţinta va fi stabilită mai sus, după 2015. În acelaşi timp, trebuie să avem o poziţie clară cu privire la ceea ce s-a întâmplat în Europa, deoarece acum este mult mai uşor şi mult mai confortabil să menţinem obiectivul până în 2015, apoi să fixăm o altă ţintă. Sau să spunem ceva de genul - Noi nu avem ţintă pentru adoptarea euro din cauză că este criză în zona euro”, a adăugat Isărescu.

WELCOME TO THE NEW NORMAL! Cu sau fără summit, economiştii sunt de părere că România nu poate fi ocolită de actualele evoluţii de pe plan mondial şi că, fie că vrem sau nu, trebuie să ne pregătim pentru „noua normalitate”. „Chiar dacă se consolidează ieşirea din recesiune, rămânem cu criza. După criză va veni un lucru pe care începem cu toţii să îl intuim. Se schimbă lumea şi vom fi nevoiţi să ne alegem un nou stil de viaţă. Nu vom mai putea avea bunăstare pe datorie”, a declarat Adrian Vasilescu, oarecum străin de faptul că românii au trecut de câţiva ani la „the new normal”, care este „sărăcie pe datorie, prin voia statului”. În concluzie, nu putem decât spera că problemele zonei euro, de care să leagă iremediabil bunăstarea PIB-ului nostru, se vor rezolva în mod favorabil, spune economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. „Una dintre deciziile luate la summit a fost legată de întărirea regulilor fiscale, ceea ce are un efect favorabil, pentru că este de natură să disciplineze politicile macroeconomice”, a spus Lazea. Cât despre cotizaţia României la fondul de stabilitate, Lazea spune că este „un preţ care trebuie plătit” şi că trebuie să ne obişnuim că „beneficiile vin la pachet cu preţul”. Este clasicul lanţ trofic al prezentului. Statul ia de la noi, apoi dă la alţii, apoi împrumută de la alţii şi ia iarăşi de la noi, să plătească împrumuturile.