După intrarea României în Uniunea Europeană, aproape că nu a fost an în care să nu avem cel puțin o campanie electorală pentru alegeri locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare. Ba mai mult, în această perioadă am avut și trei referendumuri, cele din 2009 și 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu și pentru constituirea unui Parlament monocameral cu maximum 300 de aleși. Cu atâtea scrutine, românii s-au obișnuit să meargă la urne mai des decât la stomatolog. După maratonul electoral de anul trecut, toată lumea se aștepta ca următoarele scrutine majore să fie abia în 2019, când românii ar trebui să se prezinte la urne pentru alegerea președintelui țării și a europarlamentarilor. Socoteala de acasă nu s-a potrivit, însă, cu cea din târg, pentru că cetățenii vor fi chemați la secțiile de votare mai devreme decât se așteptau. În primă fază, românii ar trebui chemați la urne, în primăvara acestui an, nu pentru a pune ștampila pe vreun candidat anume, ci pentru a răspunde, în cadrul unui referendum, la o întrebare ce are legătură cu lupta împotriva corupției. Decizia de a se organiza această consultare populară a fost luată de Parlament la cererea președintelui Klaus Iohannis. Plecând de la scandalul generat de proiectele privind Justiția, organizarea referendumului este considerată o ambiție a președintelui de a se război cu actuala coaliție de guvernare. Deși a făcut mare tam-tam pe marginea acestui subiect, președintele nu a catadicsit nici până la această oră să anunțe, oficial, întrebarea la care trebuie să răspundă românii, care, cel mai probabil, va conține un adevăr universal, cum ar fi: „Vreți să se continue lupta împotriva corupției?“.

32 DE LOCALITĂȚI SE PREGĂTESC DE ALEGERI

Tot în acest an, mai multe localități din România vor avea alegeri locale parţiale. Potrivit româniatv.net, 32 de localităţi se află în situaţia de a alege un nou primar, la mai puţin de un an de la alegerile locale din iunie 2016. Potrivit sursei citate, cauzele sunt diverse: de la „migrarea“ alesului într-o altă funcţie, deputat sau senator, până la cauze penale (condamnare la închisoare) sau naturale (deces). Potrivit legii alegerilor locale, „în cazul unor alegeri parţiale, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 35 de zile înaintea votării“. Guvernul nu a stabilit o dată pentru organizarea acestora, astfel că localităţile sunt conduse în continuare de cei care au preluat sarcinile primarului, viceprimarii. Sursa arată că cea mai mare localitate rămasă fără edil este Craiova. Lia Olguţa Vasilescu a părăsit Primăria pentru un mandat de deputat obţinut în decembrie 2016, iar între timp a fost numită ministru al Muncii în Guvernul Grindeanu. O altă localitate importantă unde ar trebui organizate alegeri anticipate este Târgu Jiu. Primarul ales în urma scrutinului parlamentar din decembrie 2016, Florin Cârciumaru, a ajuns senator. Aceeaşi situaţie este şi în alte localităţi, inclusiv comune, unde primarii aleşi în iunie au obţinut şi un mandat de parlamentar în decembrie.

UNDE SE VOR ORGANIZA ALEGERI PARȚIALE ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA?

În lista celor 32 de localități unde ar trebui organizate alegeri anticipate se numără și Nicolae Bălcescu. Comuna funcționează în regim de avarie de mai bine de șase luni, după ce primarul Viorel Bălan a fost demis de prefectul Adrian Nicolaescu, pentru că a fost declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate. Alegeri locale parțiale ar urma să fie organizate și în comuna Mereni, unde trebuie ales un nou Consiliu Local. S-a ajuns la această situație după ce Prefectura Constanța a eșuat de trei ori în tentativa reconstituirii Consiliului Local. După ce primele două ședințe de refacere a componenței forului nu s-au putut desfășura legal pentru că aleșii PSD nu s-au prezentat, a treia întrunire convocată în acest scop a fost, mai degrabă, o simplă întâlnire între supleanții care ar fi trebuit să fie consilieri. Asta pentru că, deși social democrații s-au prezentat la ședință, au refuzat să voteze pentru validarea consilierilor locali, ceea ce aduce comuna în situația de a avea alegeri anticipate. Într-o situație similară cu Nicolae Bălcescu și Mereni s-ar putea afla și comunele Dobromir, Ciocârlia și Bărăganu, în cazul cărora primarii au fost demiși de prefectul Adrian Nicolaescu din cauza incompatibilității. În aceste cazuri, edilii demiși mai au o șansă de a reveni în funcție, deoarece au atacat hotărârea prefectului în instanță.

CHELTUIELILE PENTRU ALEGERI NU-S TOCMAI MICI

Când vorbim de alegeri anticipate ori de referendum, automat trebuie să luăm în calcul și cheltuielile pentru aceste scrutine. Experiența de-a lungul timpului ne-a demonstrat că acestea nu-s tocmai bășcălie. Vorbim în aceste cazuri de zeci și zeci de milioane de euro. Spre exemplu, analiștii politici au estimat că plebiscitul propus de Iohannis ar putea costa aproximativ 22 de milioane de euro, iar cheltuielile pentru alegerile locale parțiale în cele 32 de localități s-ar ridica la peste 30 de milioane de euro. În concluzie, Guvernul Grindeanu ar trebui să scoată din joben în acest an peste 50 de milioane de euro pentru referendum și alegeri parțiale. Și asta în condițiile în care bugetul național este deja supra-apăsat de promisiuni de reduceri de taxe, majorări de pensii și salarii etc...