Dacă în prezent, de bine de rău, românii angajaţi au siguranţa zilei de mâine, după intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii (dacă va fi acceptată actuala variantă), nu va mai exista siguranţa locului de muncă. Potrivit avocatului Costel Gîlcă, din cadrul Clubului de Dreptul Muncii, propunerile de modificare la Codul Muncii duc la o insecuritate pe piaţa muncii, angajaţii neputând să-şi mai facă planuri pe termen lung sau să ceară credite la bănci, întrucât nu vor mai avea siguranţa locurilor de muncă. Avocatul în Dreptul Muncii a arătat că prevederea privind eliminarea contractelor pe perioade nedeterminate şi obligarea angajatorilor de a încheia numai contracte de perioade determinate nu este favorabilă salariaţilor, care, în opinia sa, vor fi expuşi unei insecurităţi pe piaţa muncii. Practic, modificările supuse dezbaterii publice permit angajatorilor să abuzeze de contractele de muncă pe perioadă determinată, iar acest lucru, coroborat cu posibilitatea „închirierii” de forţă de muncă prin agenţi de muncă (angajaţii temporar), va duce la precarizarea locurilor de muncă. Potrivit specialiştilor din cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), acesta este primul pas pe „drumul către exploatare”. „Este pentru prima dată când se creează multiple instrumente legale care încurajează utilizarea muncii pe perioadă determinată în defavoarea contractelor de muncă pe perioadă nedeterminată. Intenţia declarată a iniţiatorilor, de flexibilizare a raporturilor de muncă, nu şi-a găsit cea mai bună formulă de aplicare practică. În măsura în care angajatorii vor abuza de aceste modificări, din flexibilizarea forţei de muncă se va ajunge la insecuritatea/precarizarea locurilor de muncă”, a arătat Costel Gîlcă. El a precizat că sentimentul de insecuritate, care va fi transmis lucrătorilor, îi va determina pe aceştia să accepte orice slujbă, indiferent de condiţiile de muncă, doar pentru a avea un venit.

MUNCA LA NEGRU, PERMISĂ. Mai grav este faptul că, în contextul în care se doreşte eliminarea muncii la negru, în modificările la Codul Muncii sunt dispoziţii care, fără a încuraja această practică, o permit. „Extinderea termenului pentru care se pot încheia contracte pe durată determinată, eliminarea limitei de trei contracte succesive pentru perioada de probă, majorarea perioadei de probă sau a perioadei de angajare a agenţilor de muncă temporară, dar şi condiţiile utilizării agenţilor de muncă temporari sunt instrumente de lucru în favoarea angajatorilor”, a mai spus Costel Gîlcă. În opinia avocatului, modificările le creează probleme şi angajatorilor, prin eliminarea prevederii referitoare la clauza de neconcurenţă, care va permite transmiterea informaţiilor, de care a luat la cunoştinţă un salariat, către concurenţă, fără a exista un instrument de protecţie al fostului angajator. Există însă şi prevederi pozitive. „Plusul major al acestor modificări îl constituie posibilitatea angajatorului ca, în situaţia în care se află în dificultăţi economice, să nu mai recurgă la concedieri, ci la reducerea programului de lucru, salvându-se astfel locuri de muncă. O astfel de măsură se impunea de multă vreme”, a adăugat avocatul în Dreptul Muncii. Vicepreşedintele Confederaţiei Naţional Sindicale \"Cartel Alfa\", Petru Dandea, a arătat că modificările la Codul Muncii sunt în defavoarea salariatului iar Guvernul nu poate folosi ca argument acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), deoarece Jeffrey Franks a afirmat deja că nu s-a solicitat României să facă astfel de modificări.