În raportul Departamentului de Stat al SUA pentru 2009 pe tema traficului de droguri se arată că România nu este o sursă majoră de narcotice, însă rămâne o importantă ţară de tranzit pentru drogurile care circulă pe ruta Balcanilor de Nord. Drogurile care tranzitează România sunt opium, morfina şi heroina, care vin dinspre Afganistan şi sunt transportate către Europa Centrală şi de Vest. Drogurile sintetice şi precursorii merg dinspre Vest către Est, prin Turcia şi Orientul Mijlociu, tot către Afganistan, pentru rafinarea opiumului şi transformarea lui în heroină. Consumul de droguri în România anului 2009 a rămas la cote similare anilor precedenţi, o creştere fiind observată în ceea ce priveşte consumul unor produse farmaceutice necontrolate, în special de către tineri. A crescut însă traficul de precursori şi substanţe chimice destinate producţiei de droguri în ţările din estul României. Autorii documentului vorbesc şi despre cantităţi de ecstasy, stocate temporar în România, care ar urma să ajungă în SUA şi Canada.

Autorităţile de la Bucureşti estimează că 80% din drogurile care intră în România au ca destinaţie ţări din Europa de Vest. Se crede că heroina, ecstasy şi alte droguri sunt stocate în cantităţi mari în România, aşteptând să fie transportate mai departe. România devine constant un loc de depozitare pentru cantităţi mari de heroină adusă din Afganistan prin Iran, Turcia şi Bulgaria şi care ar urma să plece mai departe către Europa Centrală şi de Vest, pe ruta Balcanilor de Sud. În timp ce România nu este o sursă majoră de producţie şi cultivare de droguri, poate fi considerată o sursă pentru amfetamine. Un trend crescător îl are şi folosirea României ca punct de transfer pentru cocaina provenind din America de Sud şi destinată Europei de Vest, lucru observat după capturarea unei cantităţi-record de cocaină din Brazilia, la începutul anului 2009. Şi organizaţiile africane care se ocupă cu traficul de haşiş ar putea folosi România ca punct de transfer pentru drogurile destinate pieţelor vest-europene, se mai arată în documentul citat.

„Corupţia rămâne o problemă serioasă în instituţiile româneşti în 2009, inclusiv în sistemul judiciar şi în structurile de aplicare a legii”, se arată în Raportul Departamentului de Stat al SUA pe tema traficului de droguri în 2009. \"Condamnările pentru multe infracţiuni, inclusiv pentru cele legate de droguri, au fost greu de obţinut, şi nu mai puţin de jumătate din cei condamnaţi nu îşi ispăşesc integral condamnările\", potrivit Departamentului de Stat al SUA. Statisticile arată că, din ianuarie şi până în septembrie 2009, 713 persoane au fost trimise în judecată pentru posesie, consum sau trafic de droguri şi precursori ai acestora, dar în total au fost deschise 5.506 dosare. Din acestea, 4.061 de cazuri au fost suspendate sau s-a renunţat la acuzaţii. 1.622 de persoane au ajuns la tribunal pentru infracţiuni legate de droguri, dintre acestea 38 fiind minori. Totuşi, raportul precizează că România nu încurajează şi nici nu facilitează producţia sau distribuţia de substanţe narcotice sau psihotrope şi nici spălarea de bani obţinuţi din activităţi de acest gen. \"Nu există dovezi care să arate că vreun înalt oficial român ar fi implicat, ar incuraja sau ar facilita producţia şi distribuţia de substanţe sau droguri periculoase, şi nici spălarea de bani obţinuţi din astfel de tranzacţii\", se mai arată în raport.