Discursul public, atunci când vine vorba despre reformele structurale, este unul, în general, ca și cum am trăi într-o țară de zâne, a afirmat marți, într-o conferință de specialitate, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea - „Dacă lucrurile stau prost în această țară, nu e pentru că ele reflectă un sistem de interese, de valori și de obiceiuri, ci pentru că așa s-a nimerit! Faptul că noi, în România, avem energo-intensivitate de 2,5 ori mai mare decât în Uniunea Europeană, adică cheltuim de 2,5 ori mai multă energie pentru o unitate de produs, este luat ca un dat și nu drept ceva care s-a cristalizat în timp. Întrucât nu problematizăm și nu punem degetul pe rană, nici nu putem veni cu soluții. Faptul că în agricultură avem o fărâmițare a terenurilor, subzistență și ineficiență... nici asta nu e efectul unor acumulări de interese. Faptul că avem o piață de capital subdezvoltată se vede ca un dat de la Dumnezeu, nu pentru că sunt oameni și instituții care profită de pe urma situației. Speranța mea naivă este că începem să discutăm serios aceste probleme“. El a subliniat, totodată, că în societatea românească nu s-a stabilit modul prin care se dorește creșterea economiei - stimularea consumului cu orice preț sau a investițiilor și exporturilor - „Mulți or să spună că ne interesează ziua de azi și cea de mâine și că vor ca dezvoltarea să se bazeze pe consum. Ei trebuie să răspundă însă imediat la întrebarea asta: cum scapă România de capcana venitului mijlociu, în care ajung fostele țări sărace, cu 2.000 dolari pe locuitor, și care acum stau la 9.000 - 10.000 dolari și se relaxează - încep să privilegieze consumul; mai puțină muncă, mai puțină productivitate, mai puține investiții, mai puțin export și mai mult consum“.