Ceramica de Horezu, ouăle încondeiate, iile ţesute şi brodate manual, icoanele pictate pe sticlă şi lemn „made in Romania” sunt cunoscute în lumea întreagă. Faima lor a ridicat la grad de înaltă artă migala meşterilor populari români, înzestraţi cu har şi anonimi, dincolo de graniţele ţării. Din păcate, aceste mici bijuterii unice în lume, care atestă zestrea spirituală a mult-încercaţilor vieţuitori ai acestor meleaguri pitoreşti, sunt din ce în ce mai rare odată cu trecerea timpului. De vină sunt concurenţa neloială pe care le-o fac obiectele în serie şi kitsch-ul, dar şi lipsa ucenicilor, tinerii nemaifiind dispuşi să înveţe un meşteşug.

PITORESC ŞI AUTENTIC De aceea, Târgul Naţional al Meşterilor Populari, deschis zilele acestea, de Muzeul de Artă Populară şi Primăria Municipiului Constanţa, în faţa complexului Perla din staţiunea Mamaia, reprezintă o adevărată sărbătoare a artei tradiţionale autentice. Îmbrăcaţi în straie populare, în veşminte de sărbătoare, meşterii îi întâmpină pe constănţeni şi turişti cu zâmbetul pe buze, gata să le ofere informaţii. Sunt din toate zonele ţării şi aduc cu ei, odată cu arta specifică zonei tradiţionale din care provin, graiul locului şi accentul vorbei lor meşteşugite, care atestă zona de provenienţă. Ei lasă la o parte ia pe care tocmai o brodează, iconiţa la care lucrează cu lupa, mărgelele care vor deveni şirag, bucata de lemn care va deveni lingură, te privesc în faţă şi sunt gata să-ţi prezinte ce au mai bun.

LĂZI DE ZESTRE ÎN MINIATURĂ Este şi cazul meşterului lemnar Gheorghe Tănase din Olt, care participă pentru prima dată la târgul de la Mamaia. Pare sobru, dar, imediat ce îl întrebi despre arta sa, prezintă foarte amabil: sărăriţe, pistornice (sigiliu cu care se aplică pe prescuri semnul crucii şi alte însemne ritualice), căuce, lăzi de zestre în miniatură, toate sculptate din lemn, fără nici un pic de culoare, aşa cum sunt şi minunatele icoane de vatră. La cei 68 de ani ai săi, nenea Tănase are un mare „of“. „Meşterii autentici dispar. Nu prea se mai poate trăi din artă. Eu am învăţat meşteşugul acesta de la bunicul, de când aveam şapte ani”, a spus meşterul.

ARTĂ ÎN POALA BUNICII Lângă el, Alexandrina Filip brodează o ie oltenească. Mulţi nu fac diferenţa între artă şi artizanat. „Artă înseamnă să lucrezi în stilul vechi, să ţii cont de punctul de lucru, de croială, de material. E altceva să lucrezi la maşină, să foloseşti o maşină de brodat”, a spus Alexandrina Filp. „Eu lucrez ii, cos de când mă ştiu. Eram mică şi stăteam în poala bunicii. Ea lucra în spatele meu şi se uita peste umărul meu să vadă ce fac eu. Fac acest lucru din pasiune, pentru că nu se poate trăi din asta”, a dezvăluit aceasta.

Puţin mai încolo, bucureşteanca Ileana Ometiţă finisează cu precizie, cu o pensulă subţire, ajutându-se de o lupă, o iconiţă a Maicii Domnului, pe o agată. „Este greu, lucrez mult la o astfel de icoană. Ore întregi. Acasă îmi este mai uşor, dar mă adaptez în orice loc”, spune bucureşteanca. Alte icoane miniaturale, pe pietre semipreţioase, stau frumos expuse, pentru a fi admirate.

SCULPTURI ÎN OS ŞI LECŢII DE FIZICĂ În alt loc se află harghiteanul Silvester Ferenc, cu ale sale sculpturi în os, extrem de spectaculoase, cu funcţie decorativă, dar şi practică, deopotrivă. Lângă el, aşa cum se întâmplă an de an la Târgul Meşterilor Populari, se află un alt coleg harghitean, meşterul lemnar Zoltan Bedo, totodată profesor de fizică. Minunatele sale jucării din lemn, educative şi non-toxice, sunt adevărate lecţii despre centrul de greutate al corpurilor, forţa de frecare, echilibru fix, pârghii.

De la târg nu lipsesc podoabele de tot felul, împletiturile din pănuşe de porumb, ceramica, scoarţele tradiţionale şi nici cazanele sau ibricele. Atrag atenţia de asemenea, prin coloritul lor special, costumele ţigăneşti croite de bătrânele comunităţii şi brodate manual. Spectaculoase, ele sunt căutate mai ales de străini, care plătesc aproape 1.000 lei pentru cele trei piese: fustă - 500 lei, bluză - 300 de lei şi şorţ - 200 lei.

Târgul Naţional al Meşterilor Populari, ajuns la cea de-a XV-a ediţie, a debutat miercuri şi rămâne deschis până duminică inclusiv, între orele 9.00 - 21.00.